Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   LIVE TEXT/ Război în Ucraina,…

LIVE TEXT Război în Ucraina, ziua 154. Armata ucraineană spune că a respins ofensivele rusești asupra regiunii Donețk

27 iul. 2022 la 21:07
Sursa foto: CNN

Sunt 154 de zile de când Rusia distruge satele și orașele Ucrainei și omoară populația civilă. Noaptea trecută, rușii au bombardat regiunea Dnepropetrovsk. O femeie a fost rănită. Miercuri dimineața, rușii au lansat două atacuri aspra orașului Harkov. Potrivit primarului orașului, preliminar, nimeni nu a avut de suferit.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat începerea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, în primele ore ale zilei de 24 februarie. Acțiunile Rusiei au fost condamnate ferm de SUA, membrii NATO și Uniunea Europeană, precum și de multe alte țări care au impus ulterior sancțiuni împotriva Federației Ruse, inclusiv împotriva oligarhilor ruși și persoanelor apropiate lui Putin.

Cronologia evenimentelor din Ucraina. Miercuri, 27 iulie

UPDATE 21:55 Armata ucraineană susține că a reușit să respingă ofensivele rusești asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk din în estul Ucrainei, scrie CNN.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a declarat că a provocat pierderi forțelor rusești care încercau să avanseze în zona respectivă.

„Soldații ucraineni au respins cu succes atacurile inamice în Berestove și în direcțiile Volodymyrivka, Soledar, Rota și Semyhiria, a precizat armata. „Inamicul s-a retras cu pierderi”.

Au fost raportate bombardamente de artilerie și lovituri aeriene în majoritatea satelor și orașelor din jurul zonei, precum și de-a lungul majorității liniei frontului din regiunea Donețk, în timp ce Rusia „continuă încercările sale de îmbunătățire a poziției tactice în direcțiile orașelor Kramatorsk și Bahmut cu acțiuni de asalt”, a precizat Statul Major General.

Armata ucraineană a precizat că un asalt de-a lungul axei Bilohorivka-Verkhnokamianske a fost, de asemenea, respins.

UPDATE 21:15 Grupul celor șapte cele mai bogate economii își propune să pună în aplicare un mecanism de plafonare a prețurilor exporturilor de petrol rusesc până pe 5 decembrie, dată la care intră în vigoare sancțiunile Uniunii Europene care interzic importurile maritime de țiței rusesc, a declarat miercuri, 27 iulie, un oficial de rang înalt al G7, scrie Reuters.

„Scopul aici este de a ne alinia la calendarul pe care UE l-a pus deja în aplicare. Vrem să ne asigurăm că mecanismul de plafonare a prețurilor intră în vigoare în același timp”, a declarat oficialul, care a cerut anonimatul.

G7 (Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia, Franța, Italia și Marea Britanie) a declarat luna trecută că va lua în considerare stabilirea unui plafon de preț pentru țițeiul rusesc pentru a limita veniturile din petrol pe care Moscova le folosește pentru a-și finanța invazia din Ucraina.

UPDATE 20:03 Guvernul federal german a aprobat vânzarea de 100 de obuziere Panzerhaubitze2000 către Ucraina. Obuzierele ar valora 1,7 miliarde de euro, scrie novosti.dn.ua.

Deocamdată nu este clar când vor fi livrate primele obuziere Ucrainei – producția ar putea dura mai mulți ani

În aprilie, Ucraina a cerut producătorului german de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW) să achiziționeze obuzierele direct de la producător.

UPDATE 18:39 Primarul orașului ucrainean Enerhodar, Dmitro Orlov, i-a acuzat pe soldații ruși că folosesc centrala nucleară Zaporojie ca pe o „fortăreață din care să tragă”, scrie CNN.

„Ocupanții au început să folosească arme grele în apropierea centralei nucleare Zaporojie, în zonele rezidențiale. Această situație a fost observată în ultima săptămână. Ocupanții bombardează coasta opusă a râului, orașul Nikopol”, a declarat Orlov pentru postul de televiziune ucrainean Espreso TV. „Ei știu foarte bine că forțele armate ucrainene nu vor răspunde la aceste atacuri, deoarece acestea pot deteriora centrala nucleară”.

„Prin urmare, ocupanții folosesc centrala nucleară din Zaporojie ca pe o fortăreață”, a adăugat el.

UPDATE 16:45 Parlamentul de la Kiev a aprobat miercuri, 27 iulie, desemnarea lui Andrei Kostin în funcția de procuror general al Ucrainei, a anunță Procuratura Ucrainei. Numirea lui Kostin, deputat în Rada Supremă, a fost aprobată de 299 de parlamentari. Andrei Kostin este membru al partidului Slujitorul Poporului, formațiunea președintelui Volodimir Zelensky.

Parlamentul aprobase solicitarea lui Zelensky privind demiterea Irinei Venediktova din funcţia de procuror general şi a lui Ivan Bakanov din cea de şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) la 19 iulie, la două zile după ce președintele ucrainean îi suspendase din funcție pe cei doi.

Acestora li s-a reproșat incapacitatea de a fi eliminat spioni ruși şi colaboratori ai Moscovei din instituțiile statului ucrainean după invadarea Ucrainei de forțele ruse la 24 februarie.

UPDATE 16:00 Centrul de coordonare comun care va supraveghea exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră a fost inaugurat miercuri la Istanbul, în urma acordurilor semnate în 22 iulie între Rusia, Ucraina, Turcia şi Naţiunile Unite, potrivit AFP.

În baza acestor acorduri, valabile timp de 120 de zile, centrul va face inspecţii de nave la plecarea şi la sosirea la Istanbul, pentru a garanta că acestea transportă altceva în afară de cereale.

Exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră este blocat din cauza războiului declanșat de Rujsia în Ucraina, iar în cele 120 de zile de valabilitate a acordurilor pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene, înaintea strângerii noii recolte.

UPDATE 14:45 Ministerul lituanian de Interne a anunțat că șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, a fost inclus pe lista persoanelor non grata în data de 23 iunie, interdicția de intrare în țară urmând să rămână în vigoare timp de 5 ani, scrie Meduza.

Autoritățile lituaniene îl numesc pe patriarhul Kirill un apropiat al lui Vladimir Putin și unul dintre cei care susțin cel mai activ războiul din Ucraina în fața cetățenilor ruși.

„Patriarhul Kirill neagă în mod intenționat integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, justifică și sprijină acțiunile agresive ale Federației Ruse, care încalcă grav normele și principiile dreptului internațional”, se arată într-un comunicat remis presei de ministerul de Interne de la Vilnius și citat de Delfi.

UPDATE 12:40 Rușii au lansat un atac cu rachetă asupra unei clădiri din Bahmut, regiunea Donețk, în urma bombardamentelor, o persoană a murit, anunță Direcția principală a Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei din regiunea Donețk.

„Ca urmare a bombardării orașului Bahmut, care a avut loc în jurul orei șapte dimineața, a avut loc o distrugere parțială a unei clădiri rezidențiale cu 5 etaje. Începând cu ora 08:00, lucrările au fost finalizate. În urma lucrărilor de căutare, o persoană a fost salvată, a fost găsit cadavrul altei persoane”, se arată în comunicat.

UPDATE 11:10 Suedia nu i-a extrădat încă pe suspecţii pe care îi caută Turcia pentru acuzaţii de terorism, în ciuda semnării unui acord, luna trecută, pentru ca Ankara să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Stockholmului la NATO, a declarat miercuri ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters.

Suedia şi Finlanda au aplicat pentru aderarea la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar s-au confruntat cu opoziţia din partea Turciei, care a acuzat cele două ţări nordice că impun Ankarei embargouri privind armele şi sprijină grupuri pe care aceasta le consideră teroriste.

Cele trei ţări au semnat un acord pentru a ridica vetoul Ankarei în schimbul unor promisiuni privind lupta împotriva terorismului, însă Turcia a transmis că va bloca eforturile de aderare la NATO ale celor două state nordice dacă nu sunt respectate promisiunile.

UPDATE 10:30 După întâlnirea lui Vladimir Putin cu ayatollahul Ali Khamenei și președintele Iranului, Ebrahim Raisi, diplomațiile celor două țări au început să aprofundeze, după cum a cerut liderul rus, colaborarea dintre Moscova și Teheran. Unul dintre cele mai ambițioase planuri este crearea propriului sistem internațional de plăți, menit să înlocuiască Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale, SWIFTm, scrie Digi24.

Declarațiile privind pașii făcuți pentru găsirea unei alternative la sistemul internațional au fost făcute de adjunctul ministrului de externe din Teheran, într-un interviu pentru Ria Novosti. Acesta a vorbit despre „aprofundarea” relațiilor bilaterale dintre Moscova și Teheran, în încercarea de a crea un nou pol de putere în regiune și găsirea alternativelor pentru sistemele de tranzacții internaționale, la care Kremlinul nu mai are acces după începerea războiului din Ucraina.

„Bineînțeles, două țări care doresc să scoată dolarul din tranzacțiile sale, trebuie să aibă un sistem special, asemănător cu SWIFT. Cele două părți, rusă și iraniană, au propus deja câte o astfel de variantă pentru a înlocui SWIFT”, a declarat diplomatul de la Teheran.

Acesta a adăugat și faptul că cele două părți „aproape” au ajuns la un acord final privind noul sistem de plăți, care va fi baza pentru tranzacțiile viitoare. Diplomatul nu a oferit prea multe detalii despre cum va funcționa alternativa ruso-iraniană, dar a punctat că sisstemul de paritate va fi echivalent cu cel euro/dolar.

Noua colaborare este încă o încercare a celor două regimuri dictatoriale de a-și susține propriile valute naționale, în contextul izolării internaționale. Iranul a fost deconectat de la sistemul SWIFT încă din 2012, la cererile Uniunii Europene și chiar dacă unele bănci au fost reconectate în 2016, economia regiumului de la Teheran încă are de suferit. Principalele bănci din Rusia au fost excluse din Societate după adoptarea celui de-al șasele pachet de sancțiuni.

UPDATE 9:35 Autoritățile ucrainene susțin că Rusia a pierdut peste 40 de mii de soldați în războiul din Ucraina.

UPDATE 8:48 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a înaintat Radei Supreme un proiect de rezoluție privind numirea lui Andrei Kostin în funcția de procuror general.

Proiectul de rezoluție privind acordarea consimțământului pentru numirea lui Kostin în funcția de procuror general de către președintele Ucrainei a fost înregistrat miercuri, 27 iulie. Acum documentul este trimis comisiei competente pentru examinare.

UPDATE 8:30 Forțele armate ale Ucrainei au lovit pe podul Antonovsky de lângă Herson, ocupat de Rusia. Această informație a fost confirmată de șefa centrului de presă al forțelor de apărare din sudul Ucrainei, Natalia Gumeniuk, scrie unian.

Gumeniuk a subliniat că armata ucraineană prețuiește tot ce este în țara noastră, prin urmare, nu distruge infrastructura, ci distruge planurile inamicului.

Forțele Armate ale Ucrainei țin sub controlul focului rute logistice și de transport importante din punct de vedere strategic pentru inamic, mai spune Gumeniuk.

UPDATE 7:55 Rușii au lansat două atacuri aspra orașului Harkov, cu rachete din sistemul de apărare aeriană S-300, anunță primarul orașului, Igor Terehov.

„La 4:25 bombardarea cartierului Industrial din Harkov. Două sosiri cu rachete S-300”, a spus Terehov.

Salvatorii sunt deja la fața locului. Potrivit angajaților Serviciului de Stat de Urgență, nu există victime, dar acestea sunt doar informații preliminare, scrie unian.

UPDATE 7:45 Noaptea trecută, rușii au bombardat regiunea Dnepropetrovsk. Șeful administrației militare din regiune, Valentin Reznicenko spune că au fost atacate raioanele Nikopol și Krivoi Rog.

„În Nikopol, inamicul a lovit de două ori din sistemele „Grad”. A tras până la 40 de obuze. O femeie de 54 de ani a fost rănită în Marganka. Ea este în spital. În oraș au fost avariate 8 clădiri cu cinci etaje, un spital, o grădiniță și transportul unei întreprinderi industriale.

Inamicul a tras cu țevi de artilerie în localitatea Zelenodol. O linie electrică a fost avariată în Velika Kostromka. Satul este parțial fără curent electric. Electricienii lucrează. Oamenii nu sunt răniți”, a scris Reznicenko pe Telegram.

ZdG a urmărit derularea fiecărei zile a războiului din Ucraina. Vedeți, mai jos, cronologia:

Tag-uri:
Distribuie articolul: