Parlamentul ucrainean aprobă primele majorări de taxe de la începutul invaziei la scară largă. Război în Ucraina, ziua 960
UPDATE 20:30 Parlamentul a aprobat joi prima majorare majoră a impozitelor din Ucraina pe timp de război, pentru a consolida finanțele sale, în timp ce războiul cu Rusia se prelungește, notează Reuters.
Yaroslav Jelezniak, un deputat din partea partidului Holos, a declarat că 247 din cei 450 de deputați din Parlamentul ucrainean au aprobat majorarea.
Ucraina cheltuiește cea mai mare parte a veniturilor sale pentru a-și finanța armata, iar nivelul actual de impozitare a fost insuficient pentru a acoperi creșterea cheltuielilor de apărare, care au crescut vertiginos de la invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022, a declarat ministrul de Finanțe.
Ministerul de Finanțe a declarat că noul nivel de impozitare va aduce 23,2 miliarde hrivne (563 milioane de dolari) la buget în acest an și 141,1 miliarde hrivne anul viitor.
Ajutorul financiar extern rămâne vital pentru ca Ucraina să își poată echilibra bugetul în anul următor
„Toate cheltuielile non-militare ale bugetului de stat sunt finanțate exclusiv cu sprijinul partenerilor internaționali ai Ucrainei. Aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru finanțarea nevoilor de apărare”, a declarat ministerul.
De la începutul invaziei Rusiei, Ucraina a primit aproape 100 de miliarde de dolari din ajutorul economic occidental, care ajută la plata pensiilor, a salariilor din sectorul public și a altor cheltuieli sociale.
Noua lege include o creștere a impozitului pe război de la 1,5% la 5% pentru rezidenți, impozite mai mari pentru antreprenorii individuali și întreprinderile mici, un impozit de 50% pe profiturile băncilor și un impozit de 25% pe profiturile societăților financiare.
Irina Gerașenko, un deputat din partea partidului de opoziție Solidaritatea Europeană, a declarat că noile taxe se vor aplica retroactiv de la începutul lunii octombrie.
Legislația mai trebuie semnată de președintele Volodimir Zelenski înainte de a intra în vigoare.
UPDATE 20:00 Jurnalista ucraineană Victoria Roșcina a murit într-o închisoare rusă la 19 septembrie.
Jurnalista independentă ucraineană Victoria Roșcina a murit în captivitate în Rusia la 19 septembrie, potrivit unei scrisori din partea Ministerului rus al Apărării, primită de familia sa la 10 octombrie. Roșcina este acum al 13-lea jurnalist care moare din cauza activității sale de la invazia rusă din 24 februarie 2022. Ea a fost unul dintre cei douăzeci de jurnaliști ucraineni reținuți de Rusia pentru reportajele lor, conform organizației Reporteri fără frontiere (RSF).
Jurnalista independentă, care lucra pentru presa ucraineană independentă Ukrainska Pravda, a dispărut la 3 august 2023, în timp ce călătorea în teritoriile ocupate ale Ucrainei via Rusia pentru a relata despre război. De atunci, Roșcina nu a mai dat niciun semn de viață, în ciuda solicitărilor adresate autorităților ruse, inclusiv o solicitare din partea RSF.
De la 24 februarie 2022, aproximativ o sută de jurnaliști ucraineni și străini au fost victime ale abuzurilor forțelor de ocupație ruse. Nouăsprezece sunt încă reținuți de Rusia, care refuză să furnizeze informații cu privire la detenția unora dintre acești jurnaliști.
Rusia ocupă locul 162 din 180 de țări în clasamentul mondial al libertății presei 2024 al RSF; Ucraina ocupă locul 61.
Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al agenției de informații militare din Ucraina, a declarat pentru Suspilne că Roșcina trebuia să fie inclusă într-un viitor schimb de prizonieri, scrie The Kyiv Independent.
Roshchyna a acoperit invazia la scară largă a Rusiei pentru mai multe instituții de presă ucrainene, inclusiv Hromadske, Ukrainska Pravda și Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
În martie 2022, Roșcina a fost reținută timp de 10 zile de ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei în timp ce părăsea Berdiansk în direcția Mariupol. Ca o condiție a eliberării sale, ea a fost obligată să înregistreze un videoclip în care să spună că forțele ruse i-au salvat viața.
UPDATE 16:04 Trupele ucrainene vor putea menține teritoriile din regiunea Kursk pe care le-a ocupat, încă, cel puțin, câteva luni, a relatat miercuri, 9 octombrie, agenția de presă Bloomberg, citând surse de rang înalt din administrația americană, potrivit DW.
Conform informațiilor, armata ucraineană are un sistem bine stabilit de aprovizionare a trupelor de pe teritoriul Federației Ruse și, inclusiv, muniție. În același timp, armata rusă „a efectuat, până acum, doar contraatacuri limitate în regiunea Kursk”, concentrându-se în principal pe operațiunile din estul Ucrainei, spun sursele Bloomberg.
Unii oficiali americani consideră că operațiunea din regiunea Kursk, care la început a fost impresionantă în ceea ce privește avansul rapid al trupelor, ar putea ajunge să coste prea mult pentru ucraineni dacă Rusia lansează un contraatac și dislocă rapid trupele ucrainene, notează Bloomberg.
Totodată, cotidianul italian, Corriere della Sera, a scris că pentru Kiev va fi mai păgubos să părăsească regiunea Kursk, în ceea ce privește pierderile de vieți omenești, decât să rămână acolo, deoarece este probabil ca trupele ruse să urmărească unitățile Forțele Armatei ale Ucrainei (AFU) de cealaltă parte a frontierei – în regiunea Sumî, transmite DW.
Președintele ucrainean Volodîmir Zelenski, potrivit Bloomberg, a declarat că va folosi teritoriile din regiunea Kursk ocupate de ucraineni „ca monedă de schimb” în negocierile cu Moscova. Cu toate acestea, autoritățile ruse nu și-au demonstrat încă disponibilitatea de a purta astfel de negocieri, scrie Bloomberg.
În timpul invaziei din regiunea Kursk, AFU a preluat controlul asupra unui teritoriu de aproximativ 1 300 de kilometri pătrați și a circa 100 de așezări. După aceea, armata rusă a încercat o contraofensivă și a susținut că a eliberat zece așezări, scrie DW.
UPDATE 13:41 Serviciile de urgență ruse nu reușesc, de 4 zile, să stingă un incendiu izbucnit la cel mai mare depozit de petrol din Crimeea ocupată, după ce armata ucraineană a lansat un atac asupra acestuia, la 7 octombrie, scrie Radio Europa Liberă Crimeea, pe platforma X.
Terminalul petrolier marin este cea mai mare instalație de manipulare a produselor petroliere din Crimeea.
Până pe 10 octombrie, 1 137 de persoane au fost evacuate din zonă. Autoritățile au avertizat că este necesară o cantitate enormă de apă pentru stingerea incendiului, ceea poate afecta resursele apei de consum ale rezidenților.
În ultimele luni, Forțele armate ucrainene au lansat o serie de atacuri cu drone menite să afecteze industria petrolieră a Rusiei.
Recent, un alt incendiu provocat de un atac ucrainean la depozitul de petrol Kavkaz de lângă Proletarsk, un oraș din regiunea Rostov din Rusia, a fost stins după 11 zile.
В Феодосии четвертые сутки продолжается горение резервуаров на нефтебазе, атакованной ВСУ 7 октября. Публикуем фото нашего корреспондента pic.twitter.com/SeKqSHCJAx
— Крым.Реалии (@krymrealii) October 10, 2024
UPDATE 11:24 În dimineața zilei de 10 octombrie, trupele ruse au atacat Zaporijjea, distrugând mai multe case, infrastructură, și, respectiv, rănind 3 maturi și un copil, potrivit șefului Administrației militare regionale Zaporijjea, Ivan Fedorov.
Ministerul Afacerilor Interne a menționat că rușii au efectuat trei atacuri aeriene asupra Zaporijjei: „Inamicul a lovit mai multe case particulare și a deteriorat gospodăriile din apropiere. Poliția, salvatorii, medicii și alte servicii specializate lucrează la fața locului”.
08:55 În regiunea Donețk, peste 600 de copii au rămas să locuiască în localitățile bombardate activ, raportează Ukrinform cu referire la Dmitri Petlin, șeful diviziei de serviciu operațional din cadrul Departamentului pentru protecție civilă al Administrației militare regionale din Donețk. Acesta a precizat că, în total, 43 409 persoane încă se află în aproximativ 20 de comunități.
„În prezent, în regiunea Donețk există 18 comunități cu așezări situate în zona bombardamentelor active. Acestea sunt Bakhmut, Soledar, Siversk, Ciasovoiarsk, Zvanivka, Torețk; în districtul Kramatorsk – Illinivka, Kostiantînivka, Lîman; în districtul Pokrovsk – Hrodivka, Kurahivka, Marîinka, Mîrnohrad, Novhrodivka, Ocheretîn, Selidove; în districtul Volnovakha – Vuhledar și Novosilkivsk. Există comunități care sunt incluse în totalitate în zona de luptă și există comunități care includ unele așezări”, a declarat Petlin.