Investigație Bellingcat, The Insider și BBC: Boris Nemțov, opozantul lui Putin, a fost urmărit de echipa FSB, înainte de asasinarea sa în 2015

Până a fi împușcat mortal în fața Kremlinului, în 2015, liderul opoziției ruse, Boris Nemțov, a fost urmărit timp de circa 10 luni de către un agent care avea legătură cu echipa specială a Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), specializat în asasinarea opozanților politici.

Aceeași echipă l-ar fi urmărit pe politicianul Vladimir Kara-Murza, poetul Dmitry Bykov, precum și pe activistul Alexei Navalny. Informația a fost publicată în cadrul unei investigații, realizate de publicațiile „Bellingcat”, „The Insider” și postul BBC.

Moartea lui Nemțov – cel mai răsunător asasinat politic de la venirea lui Putin la putere

În ultimii ani de viață, Nemțov a fost unul dintre cei mai înverșunați critici ai lui Putin, fiind totodată unul dintre cei mai proeminenți. El a susținut sancțiunile internaționale împotriva conducerii politice a Rusiei și s-a opus anexării Crimeei din 2014, solicitând o anchetă independentă, cu privire la doborârea avionului malaezian MH17, în estul Ucrainei

Timp de 10 luni, opozantul a fost urmărit de către membrii celui de-al doilea departament al FSB. Agenții au încetat să-l urmărească doar în timpul călătoriei dinaintea execuției lui Nemțov la Moscova, pe 27 februarie 2015.

Zaur Dadayev, fost ofițer de securitate cecen din anturajul liderului republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadyrov, a fost condamnat pentru crimă de un tribunal militar rus. În pofida mărturisirii inițiale, efectuate în cadrul procedurilor preliminare (mărturisire despre care, ulterior, ofițerul a spus că a fost făcută sub constrângere), Dadayev continua să susțină că el și alți cinci bărbați de origine cecenă l-au urmărit pe Nemțov timp de mai multe luni de zile, însă nu au comis crima. 

Apărătorii ruși ai drepturilor omului au sugerat că Dadayev ar fi fost torturat în arest preventiv. Nici investigația oficială și nici instanța de judecată nu au putut stabili motivele asasinatului lui Nemțov și cine au fost comanditarii.

Motivul exact al asasinării lui Nemțov rămâne un mister până astăzi

Inițial, Dadayev a declarat că gruparea cecenă ar fi comis crima în semn de răzbunare pentru faptul că Nemțov susținea revista satirică franceză „Charlie Hebdo”, care a fost ținta unui atac islamist. Acest pretext s-a dezintegrat, după ce s-a constatat că presupușii ucigași au început să-l urmărească pe Nemțov înainte ca politicianul să fi făcut vreo declarație despre „Charlie Hebdo”.

Nemțov a fost urmărit timp de luni de zile de membrii unității secrete a FSB, cu mult înainte ca gruparea cecenă să vină la Moscova, pentru a-l supraveghea pe opozantul lui Putin. De atunci, unitatea secretă a FSB a fost implicată în otrăvirea mai multor disidenți ruși.

Jurnaliștii de la „Bellingcat”, „The Insider” și „BBC” notează că membrii echipei FSB l-au urmărit pe Nemțov în toate călătoriile sale în regiunile din Rusia, întreprinse în perioada mai 2014 – februarie 2015. Echipa de urmărire s-a condus de un model similar cu cel al altor victime ale otrăvirilor: membrii echipei soseau cu câteva ore sau cu o zi înainte ca Nemțov să ajungă la destinație și plecau cu puțin timp înainte sau după el. 

Ofițerii FSB nu l-au urmărit pe Nemțov doar în timpul ultimei sale călătorii, de la Moscova la Yaroslavl, unde opozantul a fost deputat în duma regională. Ulterior, Boris Nemțov a fost ucis la Moscova, cu doar câteva zile înainte de un protest anti-război pe care trebuia să-l conducă.

În urma descoperirilor făcute de cele trei publicații, apar noi întrebări despre circumstanțele morții lui Boris Nemțov, inclusiv dacă bărbații condamnați (în cazul în care ar fi fost într-adevăr asasinii) au acționat independent de aparatul de securitate al Rusiei. 

Apar noi îndoieli și în privința imparțialității anchetei oficiale. Dosarul acuzării s-a bazat în mare parte pe comparațiile ADN efectuate de Institutul de Criminalistică – același departament al FSB, care a colaborat cu cei care l-au urmărit pe Nemțov, în cadrul operațiunilor de otrăvire a altor opozanți.

Treisprezece coincidențe 

Investigația arată că Boris Nemțov a fost urmărit în 13 călătorii dus-întors de către ofițerul FSB Valery Sukharev, care, de fiecare dată,  a fost însoțit de un al doilea agent FSB. În primele două călătorii – ambele la Yaroslavl – Sukharev a fost însoțit de Dmitry Sukhinin, un agent FSB a cărui identitate a fost recent deconspirată și care are experiență în chimie și criptografie. 

În următoarele 10 călătorii care se suprapun, începând cu o călătorie dus-întors din 5 iulie 2014 la Novosibirsk, Sukharev a fost însoțit de Alexey Krivoshchekov, un alt agent cunoscut al FSB, care, ulterior, a fost implicat în operațiunea de otrăvire a lui Alexey Navalny.

Nu există nicio dovadă că Sukharev, Krivoshchekov sau Sukhinin ar fi fost implicați în uciderea lui Nemțov. Metoda folosită pentru asasinarea lui Nemțov, care a fost împușcat cu un pistol, diferă de „modalitățile de lucru”, folosite mai târziu de aceiași ofițeri specialiști ai FSB în otrăvirile disidenților ruși, precum Navalny. Înregistrările telefonice din acea perioadă nu mai sunt disponibile, iar jurnaliștii de investigație nu pot stabili locul unde se aflau ofițerii în ziua asasinatului sau dacă aceștia comunicau cu grupul de ceceni condamnați.

Totuși, echipa FSB a încetat să-l urmărească pe Nemțov pe 17 februarie 2015, după o serie neîntreruptă de 13 deplasări. Aparent, politicianul a călătorit la Yaroslavl singur, neînsoțit de agenții FSB, între 21 și 22 februarie. O săptămână mai târziu, Nemțov a fost împușcat.

Coincidențe cu cazurile altor opozanți ai regimului rus

Nu este clar de ce echipa de agenți FSB, care, ulterior, au fost implicați în tentative de otrăvire a disidenților ruși, au continuat să-l urmărească pe Nemțov pe un termen atât de lung, fără un plan aparent de a-l otrăvi. 

Autorii investigației notează că, pare inadmisibil ca echipa formată din trei agenți din cadrul Direcției pentru Protecție a Constituției să trebuiască pur și simplu să-l urmărească și să-l supravegheze pe Nemțov. Supravegherea de către aceiași ofițeri pe o perioadă îndelungată ar crește riscul ca aceștia să devină vizibili și să fie deconspirați de către ținta lor.

În cadrul operațiunilor de otrăvire dezvăluite anterior, membrii Direcției au început să-și urmărească țintele, până a li se alătura specialiștii în domeniul armelor chimice de la Institutul de Criminalistică. Absența acestor experți în oricare dintre călătoriile în care a fost urmărit Nemțov, poate sugera că nu a existat niciodată intenția de a-l otrăvi pe politician sau că rutina sa, identificată în timpul călătoriilor, nu coincidea cu scopul operațiunii. 

Jurnaliștii de investigație remarcă faptul că, în primele două călătorii, ambele efectuate în mai 2014, unul dintre agenții FSB, Dmitri Sukhinin, a fost expert FSB în criptografie și IT. Anterior, în investigația otrăvirii lui Navalny, Bellingcat a descoperit că, în cel puțin două dintre călătoriile sale (la Kaliningrad, în iulie 2020 și la Tomsk, în august 2020), camerele de securitate au fost dezactivate și, cel puțin în Kaliningrad, echipamentul de supraveghere a fost instalat în camera de hotel înainte de sosirea lui Navalny. Deși Nemțov a închiriat un apartament în Yaroslavl, nu se știe dacă a fost monitorizat.

Otrăvirea lui Vladimir Kara-Murza – o altă voce care a criticat Kremlinul

Datele de călătorie arată că, atunci când echipa FSB a încetat să-l urmărească pe Nemțov în călătoriile sale din Moscova, a început imediat să-l urmărească pe protejatul lui Nemțov, politicianul Vladimir Kara-Murza. Kara-Murza a fost urmărit pentru prima dată pe 25 februarie 2015, cu două zile înainte ca Nemțov să fie omorât.

Nemțov și Kara-Murza l-au criticat în mod deschis pe președintele rus și au fost co-fondatorii unei inițiative unite de opoziție, care a încercat să pună capăt conducerii lui Putin.

Cei doi au fost, de asemenea, susținători proeminenți ai „Legii Magnitsky”, o lege americană, care permite țării să-i sancționeze pe cei care abuzează drepturile omului la nivel internațional și care, inițial, a încercat să vizeze oficialii ruși, considerați responsabili de maltratarea și moartea avertizorului de integritate, Serghei Magnitsky.

Inițial, Kara-Murza ar fi fost urmărit de membrii direcției speciale a FSB. Printre aceștia se număra și Sukharev, căruia, ulterior, i s-a alăturat un expert în arme chimice, care l-a însoțit între anii 2015-2017. În această perioadă, starea sănătății lui Kara-Murza s-a agravat foarte mult, politicianul intrând de două ori în comă. Vladimir Kara-Murza bănuia că a fost otrăvit din cauza activității sale politice. 

După cum notează în cadrul investigației publicația „Bellingcat”, două rapoarte ale spitalelor rusești și trei examinări internaționale au concluzionat că incidentele au fost cauzate de intoxicarea cu o substanță neidentificată. Cauza și sursa exactă a otrăvirilor au rămas un mister. Se cunoaște doar că Vladimir Kara-Murza a fost urmărit de membrii Institutului de Criminalistică și ai celui de-al doilea departament al FSB.

Umbra lui Nemțov

Datele complete privind călătoriile lui Nemțov arată că politicianul a fost urmărit de al doilea departament al FSB, în primul rând de Sukharev, între 19 mai 2014 și 17 februarie 2015.

Prima urmărire a avut loc la data de 19 mai 2014, la scurt timp după ce Nemțov și Kara-Murza au început să discute cu guvernul SUA despre extinderea sancțiunilor existente asupra persoanelor din anturajul apropiat al președintelui Vladimir Putin. Mai multe nume noi au fost adăugate în martie 2014, cu doar două luni înainte de începerea urmării lui Nemțov.

La ora 13:35, Nemțov a pornit de la gara „Yaroslavsky” din Moscova și s-a îndreptat către Yaroslavl, la aproximativ 270 de kilometri distanță, unde urma să participe la o ședință a dumei regionale. Sukharev și Sukhinin l-au urmărit cu un alt tren, ajungând la exact 25 de minute după Nemțov.Un model similar de urmărire a fost utilizat în toamna și iarna anului 2014. Totuși, o diferență semnificativă a fost că, în toate călătoriile de la începutul lunii iulie 2014, Sukharev a călătorit împreună cu celălalt agent FSB, Alexey Krivoshchekov. Din datele analizate de „Bellingcat”, reiese că Sukharev cunoștea din timp planurile lui Nemțov, adesea el ajungând în oraș cu câteva minute sau ore înaintea lui Nemțov.

Acest moment coincide cu metodele pe care echipa FSB le-ar fi folosit în anii următori, pentru a urmări alți opozanți. La această concluzie au ajuns jurnaliștii de la „Bellingcat” în urma investigațiilor despre otrăvirea lui Navalny și presupusele otrăviri ale lui Kara-Murza și Bykov.

Nemțov a zburat doar o singură dată în perioada în care datele arată că a fost urmărit de FSB: o singură călătorie la Novosibirsk, în iulie 2014. De această dată, Sukharev a fost însoțit și de Krivoshchekov. Nemțov și-a rezervat biletele pe 2 iulie 2015, exact cu 10 minute după miezul nopții. Conform datelor de călătorie, Sukharev și Krivoshchekov și-au făcut rezervările peste 10 minute, adică la 00:20. 

Cei doi agenți au zburat la Novosibirsk în aceeași zi cu Nemțov, pe  4 iulie, sosind cu câteva ore înaintea politicianului de opoziție. Ulterior, au plecat din Novosibirsk pe 6 iulie, cu o oră înaintea lui Nemțov, care a călătorit pentru a prezenta un raport despre corupția din cadrul gigantului energetic de stat al Rusiei, „Gazprom”. În prezent nu se cunoaște ce acțiuni au întreprins Sukharev și Krivoshchekov în Novosibirsk în cele două zile. 

Cine sunt umbrele lui Nemțov?

Valeri Sukharev, alias Nikolay Gorokhov

Sukharev nu este un simplu ofițer FSB, iar prezența sa în calitate de  „umbră a lui Nemțov” este greu de calificat drept o simplă supraveghere politică. Reieșind din datele sale de călătorie și comunicare, Sukharev pare să fie cel mai înalt ofițer FSB, implicat în urmărirea opozanților ruși, care au fost ulterior otrăviți sau au avut simptome asemănătoare cu cele ale otrăvirii. El l-a urmărit pe Vladimir Kara-Murza la Kazan, cu doar două zile înainte de prima sa presupusă otrăvire, în mai 2015.

După ce și-a asumat identitatea de acoperire ca Nikolay Gorokhov, el l-a urmărit pe Navalny în majoritatea călătoriilor sale din campania prezidențială din 2017. Ulterior, Sukharev a folosit aceeași identitate de acoperire pentru a-l urmări pe Dmitri Bykov în 2018 și 2019. Bykov a intrat în comă după ce a fost otrăvit în timpul uneia dintre călătoriile sale în afara Moscovei, în aprilie 2019.

În cele două săptămâni care au precedat otrăvirea lui Navalny în august 2020, Sukharev a efectuat zeci de apeluri către ofițerii FSB, în legătură cu așa-numita operațiune. Tot el a fost cel care a chemat trei agenți care au zburat alături de Navalny, pentru a distruge dovezile despre administrarea neurotoxinei Noviciok asupra lui. 

Alexey Krivoshchekov

La fel ca și Sukharev, Krivoshchekov pare să facă parte din al doilea departament al FSB, Modelul său de comunicare telefonică implică faptul că el a avut un rol în supravegherea agenților de la Institutul de Criminalistică, în timpul operațiunii de otrăvire a lui Alexey Navalny, din 2020. 

În cele două săptămâni înainte de călătoria lui Navalny la Novosibirsk și Tomsk, unde se presupune că a fost otrăvit, Krivoshchekov i-a dat 24 de telefoane lui Ivan Osipov, unul dintre agenții care, conform autorilor investigației, era responsabil pentru administrarea otrăvii pe hainele lui Navalny. În aceeași perioadă, Krivoshchekov a vorbit de 38 de ori cu specialistul în arme chimice, Stanislav Makshakov. 

Întrebări fără răspuns 

Chiar dacă nu există nicio dovadă directă că Sukharev, Krivoshchekov și Sukhinin ar fi fost implicați sau au planificat asasinarea lui Nemțov, modul sistematic în care acesta a fost urmărit de cel puțin doi agenți FSB, implicați în alte tentative de asasinat ale disidenților ruși, conduce la apariția mai multor întrebări. 

BBC a solicitat guvernului rus și Serviciului Federal de Securitate să comenteze dovezile, care demonstrează că Vladimir Nemțov a fost urmărit de un agent, care avea legături cu o  echipă specializată în asasinări.

 „Acest lucru nu are și nu poate avea nicio legătură cu guvernul rus. Pare a fi doar un alt zvon fals”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. 

Boris Nemțov a fost omorât la 25 februarie 2015, la Moscova, moartea sa devenind cel mai mediatizat asasinat politic de la venirea lui Vladimir Putin la putere. 

Fost vicepreședinte al Guvernului Federației Ruse, Nemțov a fost cândva calificat de către mulți contemporani drept un potențial succesor al lui Boris Elțin. Lucrurile s-au schimbat în decembrie 1999, când Vladimir Putin a fost numit în calitate de președinte interimar al Federației Ruse. În deceniul următor, Nemțov a devenit unul dintre cei mai înverșunați adversari ai Kremlinului.