Inteligența artificială: dezbateri preconizate pentru 2024 – DW

Inteligența artificială a intrat în viața de zi cu zi. Multă vreme, tehnologiile precum ChatGPT sau Bard existau în lumea ficțiunii științifice. Între timp, ele au devenit instrumente de zi cu zi, folosite de milioane de oameni. Și totuși, spun experții, ceea ce am văzut până acum este doar o mică parte din ceea ce va urma, notează Deutsche Welle.

„AI și-a atins momentul iPhone”, este de părere Léa Steinacker, directoare de inovare la startup-ul Ada Learning și autoare a unei cărți în curs de apariție despre inteligența artificială. Comparația pleacă de la introducerea smartphone-ului Apple în 2007, care a popularizat accesul la internet mobil pe telefoane.

În mod similar, „aplicații precum ChatGPT și altele asemănătoare au oferit instrumente AI utilizatorilor finali”, explică Steinacker pentru DW. „Iar asta va afecta societatea în ansamblu”, adaugă experta.

Așa-numitele programe AI „generative” permit acum oricui să creeze texte și imagini convingătoare, în doar câteva secunde. Acest lucru a făcut mai ușor și mai ieftin ca niciodată să produci conținut „deepfake”, în care protagoniștii par să spună sau să facă lucruri pe care nu le-au făcut niciodată.

Pe măsură ce ne apropiem de alegerile majore de anul acesta, de la cursa prezidențială din Statele Unite până la alegerile pentru Parlamentul European, experții avertizează că am putea observa o creștere a deepfake-urilor generate în scopul influențării opiniei publice sau pentru a incita spiritele înaintea votului.

„Încrederea în procesul electoral european va depinde în mod critic de capacitatea noastră de a ne baza pe infrastructurile de securitate cibernetică și de integritatea și disponibilitatea informațiilor”, consideră Juhan Lepassaar, directorul executiv al agenției de securitate cibernetică a Uniunii Europene, într-un raport preventiv publicat la mijlocul lunii octombrie.

Impactul deepfake-urilor va depinde în mare măsură de eforturile companiilor de social media de a le combate. Mai multe platforme, cum ar fi YouTube, dar și Facebook și Instagram de la Meta, au implementat politici pentru a semnala conținutul generat de inteligență artificială, iar anul acesta va fi primul test major pentru a stabili dacă metodele funcționează.

Cine deține conținutul generat de AI?

Pentru a dezvolta instrumente de inteligență artificială „generative”, programatorii antrenează modelele precursoare furnizându-le cantități mari de texte sau imagini provenite de pe internet. Până acum, ei au folosit aceste resurse fără a obține consimțământul explicit de la creatorii inițiali – scriitori, ilustratori sau fotografi.

Deținătorii de drepturi luptă împotriva a ceea ce consideră a fi încălcări ale drepturilor de autor. Recent, New York Times a anunțat că dă în judecată OpenAI și Microsoft, companiile din spatele ChatGPT, acuzându-le că folosesc milioane de articole ale ziarului. OpenAI, cu sediul în San Francisco, este, de asemenea, în proces cu un grup de cunoscuți romancieri americani, între care John Grisham și Jonathan Franzen, pentru că le-au fost folosit lucrările.

Multe alte dosare sunt pe rol. De exemplu, agenția foto Getty Images dă în judecată compania de inteligență artificială Stability AI, care se află în spatele sistemului de creare a imaginilor Stable Diffusion, pentru că recurge la analiza fotografiilor sale pentru a produce ilustrații. Primele hotărâri în aceste cazuri ar putea veni în 2024 – și ar putea crea precedente pentru modul în care legile și practicile existente privind drepturile de autor trebuie actualizate pentru era AI.

Cine controlează AI?

Pe măsură ce tehnologia AI devine mai sofisticată va fi din ce în ce mai greu și mai costisitor pentru companii să dezvolte și să antreneze modelele de bază. Activiștii pentru drepturile digitale avertizează că această dezvoltare monopolizează cunoașterea de ultimă oră la nivelul câtorva companii puternice.

„Această concentrare a puterii în termeni de infrastructură, forță tehnologică și date ilustrează o problemă de lungă durată”, susține Fanny Hidvegi, directoare de politici europene și advocacy la organizația nonprofit Access Now. Pe măsură ce tehnologia devine o parte indispensabilă a vieții oamenilor, câteva companii private vor influența modul în care AI va remodela societatea, punctează Hidvegi, într-o discuție cu DW.

Cum se aplică legile AI?

Experții sunt de acord că, așa cum mașinile trebuie să fie echipate cu centuri de siguranță, tehnologia inteligenței artificiale trebuie guvernată de reguli. În decembrie 2023, după ani de negocieri, UE a adoptat Legea privind AI, primul set cuprinzător de reglementări specifice din lume pentru inteligența artificială.

Acum, toți ochii vor fi ațintiți asupra autorităților de reglementare de la Bruxelles pentru a vedea cum vor aplica noile reguli, urmând discuții aprinse despre dacă și cum trebuie acestea ajustate. „Diavolul este în detalii”, susține Léa Steinacker. „În UE, ca și în SUA, ne putem aștepta la dezbateri îndelungate cu privire la aspectele practice reale ale acestor noi legi”.