În Turcia va fi organizat turul doi al alegerilor prezindențiale, după ce Erdogan, care conduce țara de 20 de ani, nu a reușit să obțină majoritate din primul tur
Turcii au votat duminică, 14 mai, în alegerile prezidențiale, iar rezultatele oficiale preliminare arată că țara se îndreaptă spre un al doilea tur de scrutin, după ce actualul președinte Recep Tayyip Erdoğan, l-a depășit pe rivalul său din opoziție, Kemal Kilicdaroglu, dar nu a reușit să obțină o majoritate absolută, transmite Reuters.
Nici Erdogan, nici Kilicdaroglu nu au atins pragul de 50% necesar pentru a evita un al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 28 mai. După procesarea a 100% din buletinele de vot, Erdogan a primit 49,24% din voturi, în timp ce Kilicdaroglu – 45% din voturi, a anunțat televiziunea de stat TRT.
Chiar dacă se află într-o situație fără precedent, Erdogan, care conduce Turcia de 20 de ani, pare să aibă șansă la victorie peste două săptămâni, spun analiștii citați de Reuters.
Un argument puternic este acela că alianța politică construită în jurul partidului său, Justiție și Dezvoltare, alături de Mișcarea Naționalistă, pare să fi reușit să câștige din nou majoritatea la alegerile parlamentare organizate tot duminică – în jur de 322 de mandate din cele 600 ale legislativului, potrivit agenției Anadolu (Consiliul Electoral nu a oferit cifre). Dacă aceste cifre sunt confirmate oficial, coaliția de guvernare va merge prin urmare în turul al doilea cu un avantaj numeric și psihologic.
Din 1923, de la crearea Republicii Turcia, țara a fost, potrivit Constituției, o democrație parlamentară. Dar Erdogan vrea să schimbe lucrurile. La alegerile din 2018 a fost introdus sistemul prezidențial, prin care președintele este mai puternic decât guvernul. Nu mai există funcția de premier.
Președintele este ales de popor pentru cinci ani și beneficiază de competențe extinse: numește și demite miniștrii și înalții funcționari de stat și conduce guvernul; emite decrete prezidențiale și poate decide de unul singur numiri importante în Justiție, Finanțe și Educație. Și serviciile secrete și puternica autoritate religioasă Diyanet sunt subordonate șefului statului. În noul sistem, președintele nu mai este obligat să renunțe la funcția din partid, Recep Tayyip Erdogan păstrând astfel și șefia formațiunii de guvernare AKP.
Introducerea sistemului prezidențial a dus la creșterea numărului de parlamentari de la 550 la 600, dar Erdogan a transformat legislativul turc într-o instituție irelevantă. Poate să dezbată și să adopte legi, dar majoritatea guvernamentală a înăbușit practic orice opoziție și și-a impus agenda politică fără opreliști. Guvernul nici măcar nu răspunde de regulă interpelărilor opoziției.
