„Ignorarea nemiloasă a normelor de drept internațional de către autoritățile de la Ankara”. Human Rights Watch despre răpirea lui Orhan Inandi
Organizația internațională pentru drepturile omului Human Rights Watch a numit răpirea cetățeanului kirghiz Orhan Inandi de către serviciile speciale turcești „o ignorare nemiloasă a legilor și normelor de drept internațional”, realatează Kloop.
Orhan Inandi, originar din Turcia, este unul dintre cei patru fondatori ai rețelei internaționale de licee Zapat. Lucrează în Kârgâzstan din 1995, iar din 2001 conduce rețeaua școlară Zapat în calitate de președinte.
El a dispărut pe 1 iunie, iar familia sa se teme că bărbatul ar putea fi extrădat în Turcia, unde angajații și absolvenții acestei rețele de licee sunt supuși persecuției și arestărilor. În plus, serviciile speciale turcești au răpit deja mai mulți reprezentanți ai liceelor și i-au dus în Turcia.
În iunie, presa turcă din nou a relatat despre implicarea serviciilor speciale kirghize și turcești în dispariția lui Inandi, iar pe 5 iulie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Inandi, cetățean al Kârgâzstan-ului, a fost într-adevăr adus în Turcia de către serviciile speciale turcești.
„Orhan Inandi, directorul unei rețele de școli de prestigiu din Kârgâzstan, a devenit ultima victimă a serviciilor speciale turcești, implicate în transferul ilegal în Turcia a mai multor persoane din întreaga lume”, comentează răpirea lui Inandi Human Rights Watch. Anterior, Erdogan a declarat, că mai mult de 100 de persoane au fost aduse în Turcia din diferite țări. De exemplu, pe 3 mai 2021 în Kenya a fost răpit Selahaddin Gulen, nepotul unui fost asociat al lui Erdogan, predicatorul Fethullah Gulen.
*Confruntarea dintre Erdogan și Gulen s-a intensificat în 2016. Pe 16 iunie 2016 la Ankara a avut loc o tentativă de lovitură de stat militară, iar Erdogan l-a acuzat pe Gulen pentru acest lucru. Gulen a negat toate acuzațiile. Rețeaua de licee Sebat, răspândită în diferite țări ale lumii, a fost creată cu ajutorul lui Gulen și Turcia a cerut în repetate rânduri, chiar înainte de a se produce lovitura de stat, închiderea acestor instituții de învățământ, apoi a cerut extrădarea profesorilor și a persecutat absolvenții și angajații acestor licee.
Human Rights Watch suspectează Kârgâzstan-ul de complicitate cu Turcia.
„Faptul că Inandi, un cetățean al Turciei și Kârgâzstan-ului, ar fi putut fi răpit pe teritoriul Kârgâzstan-ului doar pentru a fi scos ilegal din țară de către serviciile speciale turcești ne face să credem că guvernul kirghiz fie nu dorește, fie nu se poate opune celor de la Ankara, fie a complotat direct cu aceasta”, declară Hugh Williamson, directorul Human Rights Watch pentru Europa și Asia Centrală.
Pe 6 iulie președintele kirghiz Sadyr Zhaparov a declarat că Kârgâzstan-ul va cere întoarcerea lui Inandi. El a spus că din 2016 încoace au existat trei încercări de răpire a lui Inandi, inclusiv în 2021, dar această încercare a fost împiedicată de Comitetul de Stat de Securitate. În plus, în urmă cu doi ani, Turcia a depus o cerere de extrădare a lui Orhan Inandi. În același an, Turcia a cerut extrădarea a doi angajați ai rețelei Zapat, pe profesorii de liceu Sinan Yilmaz și Sanjar Abdulhakim.
„Guvernul turc trebui să informeze imediat unde se află Inandi în Turcia și să asigure eliberarea sa imediată. ( … ) Kârgâzstan-ul ar trebui să ia măsuri pentru a asigura cetățenilor săi siguranța și protecția drepturilor omului și să-i aducă în fața justiției pe toți cei responsabili de răpirea, dispariția forțată și evacuarea ilegală în Turcia”, consideră Williamson.
Ministerul de Externe din Kârgâzstan într-adevăr a înmânat o notă ambasadorului turc în Kârgâzstan, Ahmet Dogan. Ministerul de Externe a menționat că acțiunile părții turce încalcă grav principiile și normele de bază ale dreptului internațional, fixat în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Ministerul de Externe a subliniat, de asemenea, că Dogan a invocat cetățenia turcă a lui Inandi. Potrivit acestuia, Inandi este recunoscut exclusiv ca cetățean al Turciei. Cu toate acestea, Ministerul de Externe asigură că va depune toate eforturile pentru a-l întoarce pe Inandi, deoarece este cetățean al Kârgâzstan-ului.
În același timp, mai devreme, când Inandi era căutat în Kârgâzstan, Ambasada Turciei declara că Orhan Inandi este un cetățean al Kârgâzstan-ului, nu a Republicii Turcia, și recomanda adresarea către organele de drept.
Sursa: Kloop
