Eurodeputat: „Am crescut alocările pentru R. Moldova în bugetul UE 2023. R. Moldova este stat candidat și va deveni stat membru al Uniunii Europene”
Resursele financiare alocate în bugetul Uniunii Europene pentru R. Moldova în anul 2023 au fost majorate, anunță europarlamentarul român Siegfried Mureșan.
Potrivit oficialului, pornind de la propunerea Grupului PPE din Parlamentul European, acordul între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind bugetul UE din anul 2023 cuprinde o creștere de 210 milioane de euro a alocărilor pentru sprijinirea țărilor din vecinătatea estică, inclusiv R. Moldova și Ucraina, „în plus față de orice alte pachete existente sau anunțate”.
„Negocieri cu succes: am crescut alocările pentru R. Moldova în bugetul UE 2023. Acești bani vor putea fi utilizați pentru investiții în modernizare, în școli, spitale, dar și pentru gestionarea crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina și implementarea reformelor necesare integrării europene.
R. Moldova este stat candidat și va deveni stat membru al Uniunii Europene. Trebuie să creștem sprijinul pentru Moldova în următorii ani pentru a-i ajuta să treacă peste crizele care se confruntă și să pregătească de aderarea la Uniunea Europeană”, a scris Mureșan pe pagina sa de Facebook.
Luni, 14 noiembrie, negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu au ajuns la un acord provizoriu privind bugetul UE 2023. Parlamentul a obținut în total 1048,7 milioane de euro pentru prioritățile sale, în plus față de ceea ce Comisia propusese inițial în proiectul de buget.
Cifrele preliminare sunt de 186,6 miliarde de euro în credite de angajament și 168,7 miliarde de euro în credite de plată. Cifrele detaliate vor fi disponibile ulterior.
Deputații europeni au reușit să crească finanțarea programelor și politicilor pe care le consideră vitale pentru a aborda consecințele războiului din Ucraina și ale crizei energetice, pentru a contribui la redresarea post-pandemică și pentru a consolida eforturile pentru tranziția ecologică și digitală, în conformitate cu prioritățile Parlamentului stabilite în liniile directoare ale acestuia pentru 2023.
Consecințele războiului din Ucraina
Deputații europeni au obținut finanțare suplimentară pentru programe, printre care se numără:
- Erasmus+ cu 120 de milioane de euro pentru a sprijini studenții și profesorii din Ucraina;
- ajutorul umanitar cu 150 de milioane de euro;
- Fondul pentru azil, migrație și integrare cu o suplimentare de 35 de milioane de euro;
- Instrumentul de gestionare a frontierelor și a vizelor cu 10 milioane de euro;
- „Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională” (NDICI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică și estică a UE, cu 280 de milioane EUR, și
- Mobilitatea militară, cu 58,8 milioane EUR.
Energie și climă
Deputații europeni au reușit să sporească independența energetică a UE și să sprijine cetățenii și IMM-urile cu facturile lor ridicate la energie, susținând în același timp tranziția ecologică și biodiversitatea. Printre programele cu sprijin suplimentar se numără:
- programul de cercetare Orizont Europa,
- mecanismul Conectarea Europei, care finanțează construcția de rețele transeuropene de transport și energie de înaltă calitate și durabile,
- programul LIFE de acțiune pentru mediu și climă,
Lecțiile pandemiei: sănătate, o mai bună pregătire, cultură și valori
Deputații europeni au restabilit cele 200 de milioane de euro tăiate de Consiliu în programul EU4Health și au obținut încă 7,5 milioane de euro, deoarece pandemia COVID-19 nu s-a încheiat încă, ceea ce duce la necesitatea de a sprijini sistemele naționale de sănătate pentru a deveni mai rezistente. Alte priorități pentru care Parlamentul a luptat și a obținut sprijin suplimentar includ:
- mecanismul de protecție civilă al UE (UCPM),
- programul Europa creativă,
- Programul Europa digitală,
- programul „Drepturi și valori” și Parchetul European (EPPO).
„Peste un miliard de euro în plus pentru a reduce prețurile la energie, pentru a devia efectele războiului și pentru a ne ajuta aliații din est și din sud, pentru a ne ține pe propriile picioare în materie de apărare – pentru asta am luptat și asta am obținut. Cetățenii nu se așteaptă la jocuri instituționale, ei așteaptă rezultate acum”, a declarat Nicolae Ștefănuță, raportor general pentru bugetul UE 2023.
După ce Consiliul a adoptat în mod oficial acest compromis, acesta va fi discutat joi, 17 noiembrie, în cadrul Comisiei pentru bugete, apoi va fi votat în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii din noiembrie de la Strasbourg, și va fi semnat de către președintele acestuia ca lege.