DW Ziua Mondială a Refugiaţilor: Cine se refugiază şi unde?

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că la nivel mondial mai bine de 117 milioane de oameni sunt refugiaţi. Raportul indică de unde provin şi unde au găsit refugiu aceşti oameni, relatează Deutsche Welle.

Conflicte, prigoane şi alte primejdii au făcut ca la sfârşitul anului 2023 să se refugieze din locurile lor de origine aproximativ 117 milioane de oameni. Aceasta reiese din cel mai recent raport al Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Comisariatul este însărcinat cu sprijinirea acestor refugiați.

Raportul publicat în luna iunie arată care este situaţia oamenilor recunoscuţi deja în calitate de refugiaţi internaţionali; informează şi despre cei care aşteaptă o decizie la cererea lor de azil, şi despre oamenii care s-au refugiat în interiorul graniţelor propriei ţări.

Concluziile raportului: 

1. Astăzi există mai mulţi refugiaţi decât în urmă cu un deceniu. În anul 2014 la nivel mondial erau consideraţi refugiaţi opt din 1000 de oameni. În anul 2023 erau 14 din 1000.

În cifre absolute, astăzi la nivel mondial se numără aproximativ 58 de milioane de refugiaţi în plus, comparativ cu anul 2014. Aceasta corespunde populaţiei Italiei.

2. Majoritatea refugiaţilor rămân între graniţele propriei ţări. Din cei aproximativ 117,3 milioane de refugiaţi la nivel mondial, număraţi de UNHCR, 68,3 milioane au rămas în ţara lor de origine. S-au văzut nevoiţi să-şi părăsească locuinţele şi comunităţile dar au rămas în ţara lor. Această cifră corespunde populaţiei Marii Britanii.

UNHCR îi are în evidenţă doar pe oamenii care s-au refugiat din cauza violenţei şi războaielor. Organizaţia International Displacement Monitoring Centre are în vedere alţi aproximativ 7,7 milioane de oameni, care s-au refugiat din pricina unor catastrofe naturale şi a schimbărilor climatice.

3. Majoritatea oamenilor care s-au refugiat în interiorul graniţelor propriei ţări trăiesc în Africa şi Orientul Mijlociu. Din cei 68,3 milioane de astfel de refugiaţi la nivel mondial, aproximativ 48 la sută trăiesc în ţări africane şi aproximativ 21 la sută în Orientul Mijlociu.

Sudanului, unde trăiesc nouă milioane de refugiaţi în interiorul propriei ţări, îi revin 14 la sută din totalul existent la nivel mondial. Şi în interiorul Siriei (7,2 milioane), Republicii Democrate Congo (6,7 milioane) şi în Yemen (4,5 milioane) trăiesc mulţi oameni care s-au văzut nevoiţi să plece de la casele lor, dar au rămas în aceeaşi ţară.

Din cele 10 ţări cu cei mai mulţi refugiaţi interni doar trei nu se află în Africa sau Orientul Mijlociu: Columbia (5 milioane) din America de Sud, Afganistan (4,1 milioane) din Asia Centrală şi Ucraina (3,7 milioane) din Europa.

4. Şi în interiorul unor ţări europene există numeroşi refugiaţi.

De exemplu în Cipru, unde astăzi mai bine 240.000 de oameni, aproximativ unul din cinci ciprioţi, au acest statut. Faptul se datorează cu precădere conflictului teritorial dintre Cipru şi Turcia, care durează deja de cinci decenii.

Comparabilă este situaţia în Georgia, Azerbaidjan, Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Adesea refugiaţii nu se întorc în locurile lor de origine nici după decenii şi nici chiar generaţii mai târziu.

5. Nouă din 10 refugiaţi provin din doar 10 regiuni.

Potrivit UNHCR la nivel mondial trăiesc aproximativ 43,4 milioane de oameni în afară ţării lor de origine, ca refugiaţi sau în cadrul altor programe internaţionale de protecţie, cum ar fi găzduiri temporare din raţiuni umanitare. Aceştia sunt mai mulţi oameni decât întreaga populaţie a Poloniei.

87 la sută din totalul refugiaţilor provin din Afganistan, Siria, Venezuela, Ucraina, Teritoriile Palestiniene, Sudanul de Sud, Sudan, Myanmar, Republica Democrată Congo şi Somalia.

6. Majoritatea refugiaţilor caută protecţie în ţările vecine.

Ţările în care se refugiază majoritatea oamenilor au adesea graniţe cu regiunile de criză. Potrivit raportului UNHCR, în anul 2023 trăiau într-o ţară vecină 69 la sută din refugiaţi.

Iranul, Turcia, Columbia şi Iordania adăpostesc majoritatea refugiaţilor care provin mai ales din Afganistan, Siria, Venezuela sau Teritoriile Palestiniene.

Marea excepţie este Germania, care găzduieşte sute de mii de refugiaţi din ţări îndepărtate, cum ar fi Ucraina, Siria, Afganistan, Irak şi Eritreea.

7. Ţări în curs de dezvoltare găzduiesc un număr disproporţionat de mare de refugiaţi.

Germania găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi dintre toate statele UE. La sfârşitul anului 2023 au fost număraţi mai bine de 2,5 milioane. Cu toate acestea sunt considerabil mai puţini decât cei găzduiţi de Iran, Turcia, Iordania sau Columbia.

Cu cei 11 milioane de locuitori ai săi, Iordania adăposteşte cei mai mulţi refugiaţi, raportat la populaţie. Mai bine de trei milioane dintre aceştia provin din Teritoriile Palestiniene învecinate. Astfel, la 100 de localnici iordanieni revin aproximativ 27 de refugiaţi.

Unele din cele mai sărace ţări ale lumii găzduiesc cel mai mare număr de refugiaţi. Ciadul, de exemplu, adăposteşte mai bine de un milion de oameni, deşi este una din cele mai subdezvoltate ţări ale lumii. Aceasta înseamnă mai bine de 60.000 de refugiaţi la fiecare milion de locuitori, dublu de mult, comparativ cu Germania.

8. Avalanşă de solicitări de azil

Pe lângă refugiaţii în interiorul graniţelor propriei ţări sau oamenii care au deja statut recunoscut de refugiat mai există la nivel mondial aproximativ şapte milioane de oameni care mai aşteaptă în potenţiale ţări-gazdă să se ia o decizie cu privire la cererea lor de azil.

În prezent numărul deciziilor de azil nu ţine pasul cu numărul solicitărilor de azil. La nivel mondial în 2023 au fost depuse 5,6 milioane de noi cereri de azil. Dar au fost luate doar 1,4 milioane de decizii.

Discrepanţa dintre cereri şi decizii nu a fost niciodată mai mare decât azi, şi continuă să crească. Pentru cei în cauză aceasta înseamnă o situaţie neclară din punct de vedere juridic.

9. Refugiaţii se întorc adesea în ţări care continuă să fie nesigure. În anul 2023 aproximativ 1,1 milioane de refugiaţi s-au întors în ţările lor de origine. Adesea o astfel de repatriere nu este sigură, fiindcă războaiele şi conflictele încă nu s-au încheiat. Exemple în acest sens sunt Ucraina sau Sudanul de Sud.