De ce a refuzat Tiraspolul ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de UE, care ar fi asigurat regiunea cu gaze pentru două luni? Răspunsul comisarei pentru extindere
Autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului au refuzat ajutorul Uniunii Europene de 60 de milioane de euro, care ar fi asigurat regiunea cu gaze naturale pentru două luni, pentru că ar fi crezut că pot reveni la a primi gratis gaze. Întrebată de ZdG dacă Comisiei Europene i s-a comunicat motivul oficial invocat de Tiraspol din cauza căruia au respins ajutorul anunțat la începutul lunii februarie, în timp ce regiunea transnistreană consuma energie din primul pachet anunțat de UE, comisara pentru extindere Marta Kos a declarat că nu cunoaște motivația refuzului.
„Sper că persoanele responsabile din regiunea transnistreană vor înțelege că solidaritatea înseamnă ceva, dar nu este accesibilă pentru oricine. Trebuie să meriți, să fii parte, să faci lucruri”, a subliniat Marta Kos.
Deși oficialii de la Chișinău evită să vorbească despre cine achită în prezent pentru gazele naturale livrate în stânga Nistrului, comisara a afirmat că stânga Nistrului primește acum gaze naturale din Rusia.
„Nu au primit banii, dar au făcut unii din pașii necesari, care i-ar ajuta să acceseze banii. Nu știu motivul oficial (al refuzului ajutorului de 60 de milioane de euro, n.r). Părerea mea este că ei credeau că se pot întoarce la a primi gaze gratis. Acum ei primesc gaze din Rusia, dar trebuie să plătească prețurile și acest lucru nu este sustenabil.
Ceea ce poate oferi Uniunea Europeană este dezvoltare sustenabilă. Acum, când devine din ce în ce mai cald, nu va mai fi necesară o cantitate atât de mare de gaze. Consumul va fi mai mic, dar vor trebui să plătească când va fi frig iarăși.
Când vorbesc despre a face sectorul energetic rezilient, am în vedere că când va veni iarna următoare, consumatorii de pe malul drept să nu aibă nicio problemă, pentru că veți fi conectați la sistemul nostru energetic”, a transmis comisara pentru extindere.
Cât despre Mecanismul de reformă și creștere pentru R. Moldova, în valoarea de aproape 1,9 miliarde de euro, votat marți, 11 martie, de către Parlamentul European, oficialul european a spus că nu cunoaște dacă stânga Nistrului va beneficia, menționând că planul urmează să fie prezentat de către Guvern.
- Între 2025 și 2027, mecanismul va oferi R. Moldova acces la 1,885 miliarde de euro, din care până la 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi concesionale. Mecanismul oferă, de asemenea, granturi în valoare de 520 de milioane de euro, din care 385 de milioane de euro sub formă de sprijin financiar nerambursabil și 135 de milioane de euro rezervate pentru provizionarea împrumuturilor, reținute în bugetul UE ca garanție pentru investitori.
Chiar dacă regimul de la Tiraspol ar fi refuzat ajutorul Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru că printre condiționalități era „creșterea treptată a tarifelor pentru consumatori”, din 1 martie, toate tarifele au crescut regiune. Modificările de preț vizează furnizarea de gaze, furnizarea de energie electrică, furnizarea de căldură și furnizarea de apă și canalizare. Motivul invocat acum pentru majorări sunt condițiile de livrare a gazului, scăderea producției de energie electrică și reducerea de trei ori a generării la Centrala de la Dnestrovsk.
Autoritățile separatiste de la Tiraspol pregătesc o tranziție forțată de la sistemul termic de iarnă la cel de vară, scrie portalul Zona de Securitate.
Premierul Dorin Recean și comisara european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită oficială la Chișinău, au semnat, la 4 februarie, o scrisoare de intenție care prevede strategia prin care R. Moldova își va consolida securitatea energetică și pașii pe care îi va întreprinde în următorii 2 ani pentru a nu fi afectată sub nicio formă de șantajul energetic rusesc.
Pentru stânga Nistrului, Uniunea Europeană a venit cu o ofertă condiționată de 60 milioane de euro, pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lunii aprilie. Asistența a fost condiționată de elaborarea unui plan coordonat și acceptat de Guvernul Republicii Moldova, prin care în regiunea transnistreană vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață, a comunicat anterior Executivul. „Activitățile care consumă multă energie nu vor putea beneficia de acest suport”, spunea atunci Chișinăul.
Totodată, printre condiționalități se numără elaborarea unui angajament privind pașii prin care în regiune se va asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova, până la valorificarea grantului.
Liderul separatist din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a anunțat că în regiune „a ajuns gaz” în dimineața zilei de 14 februarie. Potrivit lui, acest lucru a fost posibil datorită Rusiei, făcând referire la un misterior credit, din care regiunea va plăti gazele naturale.
Compania „MET Gas and Energy Marketing AG”, care livrează gaze naturale pentru regiunea transnistreană, începând de vineri, 14 februarie, este înregistrată în Elveția, dar este condusă de cetățeni ai Ungariei. Compania a fost anterior controlată de oameni de afaceri apropiați prim-ministrului maghiar, Viktor Orban și ar fi beneficiat de favoruri din partea autorităților de la Budapesta, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice ale presei din Ungaria și din Elveția. De asemenea, compania a avut anterior proprietari ruși și a beneficiat de un împrumut de la o bancă rusească ce a ajuns ulterior sub sancțiuni internaționale, potrivit presei maghiare.
Guvernul de la Chișinău a evitat să vorbească despre „creditul” rusesc care a fost invocat de liderul separatist Vadim Krasnoselski atunci când a anunțat despre cum va fi asigurată în continuare regiunea transnistreană cu gaze naturale, având în vedere că a refuzat ajutorul autorităților constituționale și al Comisiei Europene de 60 de milioane de euro.
Începând cu 1 ianuarie 2025, compania rusă Gazprom a suspendat livrarea gazelor naturale către Moldovagaz, chiar dacă există un contract valabil până în 2026, lăsând consumatorii din regiunea transnistreană fără gaze naturale și, respectiv, fără căldură și apă caldă. În acel timp, pentru că Centrala de la Cuciurgan, care a trecut la funcționarea pe cărbune, nu putea acoperi consumul de energie electrică necesar regiunii, a fost introdus un program de deconectări în evantai a consumatorilor casnici, declanșând o criză umanitară.
Pentru a evita consecințele crizei umanitare pe malul stâng al Nistrului, autoritățile de la Chișinău au venit cu mai multe propuneri de identificare a alternativelor de livrare a gazelor naturale în regiunea transnistreană, care, însă, au fost respinse de către Tiraspol. La 27 ianuarie, Uniunea Europeană a pus la dispoziția R. Moldova un pachet de sprijin de 30 de milioane de euro pentru siguranța livrărilor de energie electrică în perioada imediat următoare pe ambele maluri ale Nistrului, dar și reducerea presiunii tarifelor pentru oameni.
