Ce cred vorbitorii de limbă rusă din Germania despre război? – sondaj DW

Aproximativ 40% dintre vorbitorii de limbă rusă din Germania sunt de acord cu afirmația că Rusia poartă vina pentru războiul din Ucraina, relevă un sondaj realizat de institutul Dimap la comanda Deutsche Welle, care a vrut să afle părerea vorbitorilor de limbă rusă din Germania despre război. Cum se va sfârși acesta? S-a schimbat părerea lor despre Putin?

În cadrul studiului au fost intervievați vorbitori nativi cu istoric de migrație din Rusia sau din altă fostă republică a Uniunii Sovietice, care s-a dizolvat în 1991.

În ceea ce privește numărul total de persoane, opiniile diferă. Un studiu al Mediendienst Integration din 2020 ajunge la cifra de 3,5 milioane de vorbitori de limbă rusă în Germania, majoritatea având rădăcini în Rusia, Kazahstan și Ucraina. Așadar, ei înșiși sau cel puțin unul dintre părinții lor s-au născut pe acele meleaguri. Cu toate acestea, doar 61% dintre ei erau vorbitori nativi de limbă rusă.

Imaginea lui Putin a suferit semnificativ

Acesta este grupul social aflat în centrul atenției cercetătorilor de opinie de la Dimap în sondajul lor pentru Deutsche Welle. Aproape două treimi dintre cei intervievați în aprilie 2023 au declarat că au o părere mai proastă despre Vladimir Putin decât înainte de invazia rusă în Ucraina. Pentru 22% dintre ei, imaginea președintelui rus s-a schimbat „mai degrabă negativ” la 14 luni de la începutul războiului iar aproape de două ori mai mulți au răspuns „puternic negativ”. În total – 65 la sută.

„În mediul meu privat și profesional iau act de faptul că oamenii sunt îngroziți de atrocitățile rusești care sunt răspândite prin intermediul mediilor sociale și al celor consacrate”, spune Edwin Warkentin într-un interviu acordat DW.

Șeful departamentului cultural pentru etnicii germani din Rusia din cadrul Muzeului de Istorie Culturală Ruso-Germană din Detmold spune că imaginea lui Putin a avut mult de suferit: „Oamenii care trăiesc în Germania au acces la surse de informare care arată atrocitățile și nu se feresc să le numească astfel, în total contrast cu oamenii care locuiesc în Rusia și care sunt informați doar de propaganda de stat”.

În plus, cetățenii germani cu un trecut migrator post-sovietic ar face o distincție clară între Putin și Rusia ca țară ori provin în mare parte din țări critice față de Moscova.

Sondajul DW arată că războiul stârnește mare îngrijorare. Dacă adunăm cifrele, aproape 80 la sută dintre respondenți se declară „foarte îngrijorați” sau „destul de îngrijorați”, aceasta probabil și pentru că unul din cinci respondenți are membri de familie sau cunoscuți implicați în război ca soldați. Însă nu reiese din sondaj și de care parte luptă aceștia.

Persoanele mai trecute prin viață sunt deosebit de îngrijorate

În special persoanele de peste 40 de ani se simt îngrijorate, mai mult decât cele tinere. „Cred că este un fenomen general specific generațiilor”, explică Warkentin, care a venit el însuși în Germania din Kazahstan în anii 90 ca repatriat. La urma urmei, când ai 40 de ani sau mai mult ai o familie, ți-ai construit o viață și îți faci mai multe griji cu privire la viitor decât persoanele mai tinere.

În plus, generația mai în vârstă se identifică mai puternic cu țările de origine. Acești oameni și-au trăit tinerețea și poate chiar copilăria în țările fostei Uniuni Sovietice. „Ei au prietenii pe care încă le mențin sau chiar rude în Rusia, Ucraina sau Kazahstan și se simt mai atinși emoțional de acest conflict decât generațiile mai tinere, care au fost socializate, au crescut și poate chiar s-au născut în Germania. Din acest punct de vedere, ei percep acest război mai emoțional, ceea ce le stârnește un sentiment de îngrijorare mai pronunțat”. 

Aproape jumătate dintre respondenți (45%) consideră că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va avea un impact negativ și asupra relației dintre germani și ruși. Această opinie este mult mai răspândită în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani (56%) decât în rândul celor cu vârsta de 60 de ani și peste (31%).

Cooperarea mai strânsă cu Rusia, dorită de majoritate

În ceea ce privește relațiile Germaniei cu cele două părți beligerante, majoritatea este înclinată spre reluarea colaborării mai strânse cu Rusia. În sondajul DW, 44 la sută dintre oamenii intervievați susțin această idee, în timp ce sub o treime dintre ei se pronunță în favoarea unui sprijin mai puternic pentru Ucraina.

Potrivit lui Warkentin, majoritatea germană ar gândi în mod similar. „Cred că, în principiu, oamenii ar dori să vadă o intensificare sau o revenire la relații normale cu Rusia, dar în condiții diferite, probabil cu un guvern diferit, cu un sistem diferit”, spune cercetătorul.

Warkentin salută mai ales faptul că o treime dintre respondenți susțin intensificarea ajutorului pentru Ucraina. „Nu mi-aș fi putut imagina acest rezultat înainte de 24 februarie 2022”. O astfel de declarație ar putea ilustra solidaritatea cu Ucraina. Warkentin a deplâns însă absența din dezbaterile publice de anul trecut a „aspectului ajutorului acordat de vorbitorii de limbă rusă pentru refugiații ucraineni sau a convoaielor de ajutor pentru Ucraina”.

Jumătate dintre vorbitorii de limbă rusă din Germania și-ar putea imagina o manifestație pentru oprirea imediată a războiului. În sprijinul Ucrainei, 17 la sută ar ieși în stradă. În cazul Rusiei, pe de altă parte, nu ar fi decât jumătate (9%). Disponibilitatea de a lua parte la o demonstrație pro-Putin ar fi și mai mică – 4 la sută. De asemenea, aproximativ 20 la sută dintre respondenți spun că ar demonstra împotriva lui.

Disponibilitate mare de a demonstra pentru încetarea războiului

Majoritatea este sceptică în ceea ce privește viitorul. Aproape jumătate dintre oamenii chestionați nu se așteaptă la instaurarea păcii pe termen scurt. Balanța este mai mult sau mai puțin echilibrată atunci când vine vorba despre cine va câștiga războiul. 11% dintre oamenii consultați se așteaptă la un triumf al Rusiei iar nouă la sută cred că victoria va aparține Ucrainei. O cincime dintre ei anticipează o soluție diplomatică.

Edwin Warkentin recomandă oamenilor politici germani „să examineze cu mai mare atenție sondajele și statisticile de acest tip. Aceasta pentru a înțelege mai bine comunitatea post-sovietică din Germania, reprezentând un grup foarte eterogen, cu o socializare majoritară în societatea occidentală, germano-europeană”. „Acest lucru este esențial pentru a evita impresia că avem aici o diasporă cu opinii diferite față de acest război și prin urmare un conflict de loialitate. Acesta ar avea potențialul de a perturba pacea socială din țară”, spune el.

În urma sondajului DW, Warkentin conchide că atitudinea respondenților față de războiul rusesc de agresiune împotriva Ucrainei, deși mai afectată emoțional, este mai mult în concordanță cu atitudinea societății majoritare. „În acest sens, cred că rezultatele de acest fel pot favoriza o armonizare a coexistenței într-o societate ce poartă amprenta migrației”.