Belarus a anunțat că își suspendă participarea la Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană. Reacția Ministerului de Externe de la Chișinău
Belarus a anunțat luni, 28 iunie, că își suspendă participarea la Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană (UE). Acest lucru este afirmat într-o declarație a serviciului de presă al Ministerului de Externe din Belarus, informează BelTA.
Șeful delegației UE în Belarus, Dirk Schuebel, a fost convocat la Ministerul de Externe. Partea bielorusă l-a informat despre pași concreți în cadrul unui răspuns forțat la măsurile restrictive fără precedent impuse de Uniunea Europeană împotriva Belarusului. Printre pașii de represalii se numără suspendarea participării Belarusului la inițiativa Parteneriatului estic al UE.
În context, Ministerul de Externe de la Chișinău și-a exprimat regretul după ce autoritățile din Belarus au anunțat că își suspendă participarea la Parteneriatul Estic cu UE.
The decision of Belarus to suspend participation in the Eastern Partnership is regrettable. #EaP provides benefits to our citizens & proved a good platform for cooperation. Inclusive dialogue w/ full respect for democratic values & human rights is a key for finding a #solution.
— 🇲🇩 MFA Moldova (@MoldovaMFA) June 29, 2021
În noiembrie 2020, Belarus a decis să scadă nivelul de participare la această inițiativă la experți datorită abordării politizate a partenerilor Parteneriatului estic și a impunerii de sancțiuni de către unele țări ale UE. „Vedem că există încercări de politizare a mai multor proiecte de infrastructură, interregionale în cadrul acestei inițiative. Prin urmare, sa decis reducerea nivelului de participare a Belarusului la această inițiativă la un nivel de experți”, a explicat ministrul de externe Vladimir Makei la timpul.
Parteneriatul estic reunește UE și șase țări post-sovietice: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Acest program vizează asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană.
Potrivit Digi, Uniunea Europeană a impus, joi, 24 iunie, sancţiuni împotriva unor sectoare cheie ale economiei Belarusului. Noul set de măsuri a fost publicat cu puţin timp înainte de începutul summitului UE de la Bruxelles şi cuprinde restricţii asupra comerţului cu îngrăşăminte pe bază de potasiu, cu petrol, produse din tutun, şi limitează accesul Minskului pe pieţele de capital din UE.
Aceste sancţiuni economice se adaugă interdicţiei de zbor în UE pentru companiile aeriene din Belarus, în timp ce survolarea acestei ţări şi aterizarea pe aeroporturile sale sunt nerecomandate companiilor din UE.
Totodată, UE a inclus alte 78 de nume pe lista sa neagră, care numără acum 166 de persoane, printre care și Lukaşenko şi doi dintre fiii săi, şi 15 entităţi cu legături cu regimul.
În plus, noua rundă de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega. Printre cei vizaţi se numără, de asemenea, mai multe personalităţi importante din mediul de afaceri care sprijină regimul Lukaşenko şi beneficiază de pe urma acestuia.
