Azerbaidjanul a lansat o „operațiune antiteroristă” în regiunea Nagorno-Karabah. Ar fi fost înregistrate mai multe victime civile
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat marți, 19 septembrie, începerea unei „operațiuni antiteroriste” împotriva formațiunilor armate ilegale în partea din Nagorno-Karabah aflată sub controlul contingentului rus de menținere a păcii, relatează JAMnews.
Acesta menționează că loviturile sunt efectuate numai asupra pozițiilor armatei armene, zonele populate și obiectele de infrastructură nu sunt bombardate.
Până în prezent, există cel puțin 2 victime, dintre care un copil, și 11 răniți, dintre care 8 copii, ca urmare a atacurilor din Azerbaidjan, au anunțat autoritățile nerecunoscute din regiune, potrivit sursei citate.
„Bombardarea sistematică a pozițiilor armatei azere de către forțele armate armene în regiunea Karabah, continuarea exploatării miniere a teritoriilor noastre, îmbunătățirea inginerească a pozițiilor de luptă, precum și creșterea numărului de tranșee și adăposturi în ultimele luni a provocat o tensiune și mai mare.
De asemenea, a avut loc o întărire a pozițiilor de luptă cu personal, vehicule blindate, artilerie și alte arme de foc, aducând unitățile la un nivel ridicat de pregătire de luptă, crearea de unități suplimentare de mobilizare, extinderea activităților de recunoaștere împotriva unităților armatei Azerbaidjanului, pătrunderea în adâncime în pozițiile noastre pentru a mina din nou teritoriile curățate și drumurile civile, în scopuri de sabotaj și terorism.
La 19 septembrie, pe autostrada Ahmedbeyli-Fizuli-Shusha, o mină amplasată în prealabil în scopuri teroriste de către grupuri de recunoaștere și sabotaj ale forțelor armate armene în regiunea economică Karabakh din Azerbaidjan a ucis civili și a distrus un vehicul aparținând Agenției de Stat pentru Drumuri din Azerbaidjan. În aceeași zi, un vehicul care transporta militari ai trupelor interne ale Ministerului Afacerilor Interne a fost aruncat în aer de o mină amplasată de un grup de recunoaștere și sabotaj al forțelor armate armene, provocând moartea și vătămarea militarilor noștri. Astfel de fapte reprezintă o continuare a politicii teroriste intenționate și sistematice a Armeniei împotriva Azerbaidjanului.
Ministerul Apărării al Republicii Azerbaidjan a declarat în repetate rânduri că prezența continuă a formațiunilor forțelor armate armene în regiunea economică Karabakh din Azerbaidjan, încălcând prevederile Declarației trilaterale semnate la 10 noiembrie 2020, reprezintă o sursă de amenințare gravă la adresa păcii și stabilității în regiune.
Pentru a asigura respectarea dispozițiilor Declarației trilaterale, a suprima provocările pe scară largă în regiunea economică Karabah, a dezarma și a retrage formațiunile forțelor armate armene de pe teritoriile noastre, a neutraliza infrastructura militară a acestora, a asigura siguranța civililor care se întorc în teritoriile eliberate de sub ocupație, a funcționarilor publici implicați în lucrările de construcție și reconstrucție și a personalului nostru militar, precum și a restabili ordinea constituțională a Republicii Azerbaidjan, au început operațiunile antiteroriste în regiune.
În cadrul măsurilor, pozițiile formațiunilor forțelor armate armene, punctele de tragere pe termen lung ale acestora, precum și mijloacele militare și obiectele cu destinație militară sunt scoase din funcțiune cu ajutorul armelor de înaltă precizie în prima linie și în adâncime (…).
Comandamentul contingentului de menținere a păcii al Federației Ruse și conducerea Centrului de Monitorizare Turco-Rus au fost informați cu privire la aceste activități”, a precizat Ministerul Apărării din Azerbaidjan într-un comunicat.
Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat astăzi că „Azerbaidjanul a lansat o operațiune de curățare etnică a armenilor din Nagorno-Karabah„. El a făcut această declarație pe pagina sa de Facebook imediat după o reuniune a Consiliului de Securitate armean.
Președintele nerecunoscutei republici, Samvel Shahramanyan, a convocat o reuniune a așa-numitului Consiliul de Securitate pentru a discuta situația.
„Ținând cont de amenințarea la adresa vieții și sănătății a mii de oameni, Stepanakert-ul oficial face apel la actorii internaționali și la toate părțile interesate să ia imediat toate măsurile necesare pentru a opri agresiunea împotriva Arțah.
Arțah a fost întotdeauna în favoarea unei soluționări pașnice și își reafirmă disponibilitatea de a rezolva toate problemele prin negocieri. Acțiunile Azerbaidjanului nu sunt altceva decât o politică de epurare etnică și genocid”.
„Forțele armate azere au încălcat regimul de încetare a focului de-a lungul întregii linii de contact din Nagorno-Karabah cu lovituri de rachetă și artilerie. Stepanakert și alte orașe și sate se află sub foc”, a declarat Ministerul nerecunoscut al Apărării din Karabah, mai devreme.
La sfârșitul lunii octombrie 2020, președintele Rusiei, Vladimir Putin, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinian și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev au avut o întrevedere la Soci, în sud-vestul Rusiei. În cadrul întrevederii a fost adoptată o declarație comună prin care Armenia și Azerbaidjan s-au angajat angajează „să nu recurgă la forță” pentru a găsi o soluție la conflictul asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Armenia şi Azerbaidjanul s-au confruntat în doua rânduri, în 2020 şi în anii 1990, pe tema suveranității asupra enclavei Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, care este populată de armeni. La mijlocul lunii septembrie a început o altă agravare la granița dintre Armenia și Azerbaidjan. Armenia a acuzat Azerbaidjanul că îi bombardează teritoriul, Baku a răspuns că acesta este un răspuns la o „provocare”. Peste 200 de persoane au murit sau dispărut în Erevan, iar 80 de soldați au fost uciși în Azerbaidjan.