Analiză G4media Cine a câștigat parlamentarele din România? Formule de guvern cu Lasconi sau cu Georgescu președinte. De ce nu poate fi evitat PSD din orice calculele politice
„Dezastrul a fost parțial evitat. Se putea infinit mai rău. Fragmentarea viitorului Parlament nu este o veste neaparat proastă. PSD și-a proclamat prin vocea președintelui demisionar, Marcel Ciolacu, victoria în alegeri, dar adevărul este că a înregistrat cel mai slab scor din istoria partidului. Totuși, cu greu va putea fi evitat PSD, indiferent cine ajunge la Cotroceni. Pe de altă parte, valul extremist care amenința să înghită România nu s-a mai ridicat. Cu toată victoria lui Călin Georgescu în primul tur, cu toate erorile Curții Constituționale, care a iritat pe toată lumea, partidele extremiste adună împreună abia 32%”, evidențiază jurnalistul Dan Tăpălagă într-o analiză de pe g4media.ro.
„Cu adevărat grav era dacă extremiștii și neolegionarii săreau de 40%. În acest scenariu ei ajungeau în situația de a nu mai putea fi evitați. Totul depinde acum de cine ajunge președinte: Elena Lasconi sau Călin Georgescu? Viitorul președinte va desemna candidatul pentru funcția de premier. Acel candidat va trebui să strângă în jurul său o majoritate. Nu va fi deloc ușor. Iată de ce”, explică jurnalistul.
Scenariul Elena Lasconi președinte
- USR plus PNL plus UDMR abia ajung la 32%, exact cât măsoară blocul extremist, adică AUR, SOS și POT la un loc. Cu acest scor, evident că Lasconi va avea nevoie de voturile PSD, care are puțin peste 22,5. Cu redistribuiri vor mai crește toți puțin, dar proporțiile se păstrează.
- Dacă Lasconi ajunge în situația de a negocia cu PSD o coaliție semafor (ca în Germania, cu partide de culori și orientări total diferite), atunci va avea trei variante.
- Varianta unu: reușește să-l impună pe Bolojan premier, situație în care este greu de crezut că PSD rămâne în guvern. Marcel Ciolacu ar putea cel mult să negocieze un sprijin parlamentar din opoziție pentru un guvern minoritar USR-PNL-UDMR. Această variantă este deja discutată în partid. Va fi însă un guvern slab, cu capacitate reformistă slabă, șantajat continuu de PSD.
- Varianta doi: îl nominalizează premier pe Marcel Ciolacu, de la partidul care a câștigat alegerile iar PSD formează în jurul său o coaliție a partidelor pro-europene. Greu de imaginat cu ar putea funcționa un guvern atât de pestriț, ce fel de coerență va avea în decizie mai ales pe teme sensibile (taxe și impozite, justiție, drepturile minorităților etc).
- Varianta trei: Lasconi îl nominalizează pe Bolojan și încearcă după modelul Traian Băsescu din 2004 să găsească ”soluții imorale”, să rupă bucăți din PSD sau chiar din AUR pentru a-și încropi o majoritate. Această variantă presupune însă experiență politică mare, capacitate de joc în combinatorica parlamentară pe care nici Lasconi, nici Bolojan nu au dat semne că le-ar avea.
- Ar mai fi și a patra variantă. Dacă Lasconi nu reușește să formeze un guvern, să se întoarcă la popor prin alegeri la anticipate, numai că știm deja că ele sunt greu de declanșat. Parlamentul abia instalat ar trebui să-și voteze propria dizolvare dacă pică de trei ori un Guvern. Nimeni nu va risca asta, iar partidele vor investi a treia oară orice formulă, fie și minoritară, numai pentru a nu mai trece încă o dată prin chinul alegerilor. Riscul bulgarizării există, dar nu este așa mare cât o arată la prima vedere fragmentarea Parlamentului. Partidele românești nu duc lipsă de oportuniști.
- În plus, nu este deloc clar dacă PSD va rămâne unit după acest scor catastrofal. Este posibil să asistăm la răfuieli interne dacă Marcel Ciolacu se va agăța de funcție. Riscul de scindare nu poate fi exclus.
Scenariul Călin Georgescu președinte
- AUR, SOS și POT strâng doar 32%, deci nu pot forma guvern fără PSD. Din nou, partidul lui Marcel Ciolacu arbitrează formarea guvernului. Dacă ajunge președinte, nu știm pe cine va nominaliza Călin Georgescu pentru funcția de premier. N-a dat nici un indiciu în timpul campaniei electorale. Apoi, blocul extremist nu este deloc unit. Șoșoacă i-a atacat în timpul campaniei atât pe liderul partidului extremist AUR, George Simion, cât și pe Călin Georgescu însuși. Pe de altă parte, asocierea PSD cu aceste partide de extremă dreaptă, neolegionare și anti-semite i-ar compromite pe termen lung reputația în plan intern și extern.
- Georgescu mai are varianta formării unui guvern de așa ziși tehnocrați și să încerce o susținere trans-partinică. Aceste variante s-au dovedit utopii. Sunt guverne slabe, fără capacitate de decizie, aflate mereu la mâna partidelor în Parlament.
- La fel ca Lasconi, și Georgescu ar putea încerca să profite de bonusul învingătorului și să forțeze declașarea de alegeri anticipate, numai că și el va trebui să convingă noul Parlament abia instalat să-și voteze propria dizolvare. Aproape imposibil. Partidele pro europene vor prefera să lase un guvern minoritar condus de extremiști să se compromită la putere într-un an care se anunță dificil economic, decât să ajute partidele extremiste să se întărească în parlament prin declanșarea de alegeri anticipate.
- Scenariul Georgescu președinte arată însă catastrofal atât din cauza unul blocaj politic evident, dar mai ales din cauza perspectivelor economice. Cristian Pantazi a explicat deja care sunt costurile economice ale ascensiunii extremismului pe care România le plătește deja. Un guvern condus de extremiști cu un președinte pro-rus la Cotroceni ar echivala cu un dezastru economic pentru România: bani mai puțini și mai scumpi.
- Dacă Georgescu ajunge președinte și nu reușește să ajungă la o înțelegere cu PSD, riscă în orice moment suspendarea. Forțele pro-europene strâng lejer o majoritate de 60 la sută și pot face un cordon sanitar în jurul extremismului în Parlament. În această situație Călin Georgescu va fi un președinte izolat, legat de mâni și de picioare, incapabil să formeze guvern și să ia decizii importante.
Mai este o săptămână până la turul doi al alegerilor prezidențiale. Atunci ne vom lămuri în ce direcție o va lua România și spre ce fel de guvern ne îndreptăm. Foarte probabil că până atunci PSD și Marcel Ciolacu vor negocia de zor cu ambele tabere. Demisia lui Marcel Ciolacu este deja sub semnul întrebării. Argumentul suprem: cine vreți să negocieze în numele partidului?
Mai rămâne de văzut dacă CCR va decide azi repetarea turului I și dacă va forța scoaterea din cursă a lui Călin Georgescu pentru motive încă neclare. Dacă se va ajunge aici, atunci viitorul președinte, indiferent care va fi el, va fi lipsit de orice legitimitate și riscă să conducă o țară sfâșiată de proteste de stradă. Călin Georgescu trebuie bătut la vot pentru a îndepărta pericolul extremismului. Orice manevră subterană nedemocratică nu face decât să potențeze votul anti-sistem.
Nu uitați importanța rolului președintelui. Pe lângă faptul că nominalizează candidatul la funcția de premier, este șeful Armatei, conduce politica externă, numește șefii marilor Parchete și șefii serviciilor secrete. Puterea reală este la șeful statului, care decide practic direcția în care merge România în următorii cinci ani: spre Vest sau spre Est.