Alegeri prezidențiale în România: ce trebuie să știe votanții din R. Moldova despre candidații la funcția de președinte

Pe 24 noiembrie, românii din întreaga lume vor putea să-și aleagă viitorul preşedinte. 14 candidaţi sunt înscriși în cursa electorală, 10 fiind propuși de partide politice şi de  o organizaţie a cetăţenilor ce aparţin minorităţilor naţionale, iar 4 sunt independenţi. 

Votarea în afara granițelor României începe mai devreme, astfel încât cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia română sunt așteptați la vot pentru alegerea președintelui României de vineri, 22 noiembrie, până duminică, 24 noiembrie.

Conform sondajelor de opinie, cinci candidați au cele mai multe șanse să ajungă în turul II al alegerilor: Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal (PNL), Mircea Geoană, candidat independent, George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR).

ZdG, în colaborare cu G4Media, vă prezintă cele mai importante informații despre cei cinci candidați.

Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu este din 2020 președinte al PSD, membru al căruia este din anii ’90. Din iunie 2023 este prim-ministru al României. Una dintre cele mai discutate controverse din activitatea sa ține de studiile și diploma lui de bacalaureat. Primul ministru a declarat că și-a luat bacalaureatul după terminarea liceului, iar imediat după finalizarea studiilor, a fost „dat afară din casă” de către tatăl său și trimis să muncească. 

În programul său politic, Ciolacu își propune „reînnoirea României” și afirmă că ea va începe cu reindustrializarea ţării. „România trebuie să devină în 10 ani unul dintre principalele huburi tehnologice şi industriale din Europa. Acesta trebuie să fie planul nostru de ţară: industrie – producţie – export”, zice candidatul. 

Marcel Ciolacu consideră că religia aduce cunoaștere, nu supunere și susține din acest motiv cererea cultelor religioase de introducere a Religiei ca materie opțională la examenul de bacalaureat. Candidatul crede cu tărie că familia este formată dintre un bărbat și o femeie. Ciolacu este tolerant cu membrii comunității LGBT, spune chiar că are prieteni în rândul acestora, dar se opune căsătoriilor între persoane de același sex. Premierul susține că războiul din Ucraina este purtat între un dictator (Vladimir Putin, n.r.) și un stat democratic care vrea să-și decidă singur destinul. Ciolacu susține apartenența României la NATO, despre care spune că este o ancoră strategică a alianței pe Flancul de Est. Primul ministru crede că România ar fi irelevantă fără Uniunea Europeană.

Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă este președintele PNL. El a ocupat unele dintre cele mai importante funcții în statul român: ministru, premier și președinte al Senatului. Din general al Armatei Române, Nicolae Ciucă a ajuns politician, în ciuda declarațiilor că nu va intra în politică. În 2020 a ajuns senator ales pe lista PNL. Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, a scris jurnalista Emilia Șercan. Nicolae Ciucă a negat acuzațiile, afirmând că acestea „nu pot fi dovedite științific”.

Programul este axat pe atribuțiile-cheie ale funcției prezidențiale, precum apărarea, siguranța națională, justiția și politica externă. Nicolae Ciucă afirmă că este nevoie de o viziune liberală care să gestioneze situația internă și internațională în care se află acum România. Programul său prevede „reînnoirea industrială a României”. Nicolae Ciucă este creștin ortodox și pare foarte apropiat de Biserica Ortodoxă Română. Nicolae Ciucă se opune legalizării căsătoriilor între persoanele de același sex, dar și parteneriatului civil între acestea. 

La subiectul războiului din Ucraina, a criticat în repetate rânduri din poziția de premier  invazia Ucrainei. A afirmat despre Rusia că a comis „crime împotriva umanității și crime de război”. Nicolae Ciucă este proamerican, europenist și pro-NATO.

Mircea Geoană

Mircea Geoană s-a înscris în cursa electorală în calitate de candidat independent. Totuși, din 2002, acesta a fost membru PSD, iar mai apoi senator PSD, între 2004- 2008 și între 2012-2016. Geoană a deținut funcția de secretar general adjunct al NATO în ultimii cinci ani. Nu este pentru prima dată când Geoană candidează la funcția de președinte al României. În 2009, acesta a pierdut în fața lui Trăian Băsescu. 

Fostul secretar general adjunct al NATO este cel mai bogat candidat dintre cei care au cele mai multe șanse să câștige. Una dintre controversele legate de numele lui Geoană îl vizează pe cumnatul său, care a fost condamnat în luna mai 2023 la șase ani de închisoare, dar nu s-a predat. În plus, presa din România a scris recent că un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus care a fost în Crimeea de cel puțin 10 ori după anexarea ilegală din 2014. În apărarea sa, Geoană l-a acuzat pe unul dintre jurnaliști că ar face parte din „operațiunea de încercare de asasinare a procurorului general al Bulgariei”, o informație falsă apărută în presa bulgărească.

Mircea Geoană, prin prisma funcției sale de secretar general adjunct al NATO, a avut mai multe declarații pro-Ucraina și de condamnare a invaziei ruse. Geoană s-a declarat recent împotriva căsătoriilor între persoane de același sex.

„În această etapă, cred că mai trebuie puţin timp ca să ajungem la concluzie care să permită… cred că formule legale care să permită aceste lucruri se găsesc, nu mergând atât de repede, atât de departe. Cred că societatea nu este pregătită pentru aşa ceva”, a spus Geoană la Digi24.

Elena Lasconi

Elena Lasconi candidează din partea USR, a cărei membră a devenit în 2018. Lasconi a lucrat la ProTV circa 24 de ani, până a fost aleasă în funcția de primar al municipiului Câmpulung, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al doilea mandat.

O controversă majoră care o vizează pe Elena Lasconi este cea legată de studiile sale. Mai exact, candidata USR la președinție nu a menționat în CV-ul oficial faptul că a urmat cursurile Facultății Ecologice din Deva, ci doar instituția de învățământ unde și-a susținut lucrarea de licență – ASE București. Lasconi s-a remarcat printr-o declarație controversată legată de românii din diasporă, după ce a afirmat că „sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta, pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte.” Lasconi s-a retras din cursa pentru alegerile europarlamentare din luna iunie, în urma unei dispute cu fiica sa, care s-a derulat în spaţiul public, după ce a declarat într-un interviu că a votat „Da” la referendumul pentru familia tradiţională de acum câţiva ani.

Printre priorități, candidata USR pledează pentru crearea la Cotroceni a unui departament pentru eficientizarea statului și propune reformarea Justiției și întărirea rolului DNA în lupta împotriva corupției, pentru ca structura anticorupție să îi poată cerceta din nou pe magistrați.

Primărița din Câmpulung s-a declarat o susținătoare a familiei tradiționale, chiar dacă acest lucru a adus-o în conflict cu propria fiică și cu o parte din simpatizanții USR. Elena Lasconi a precizat însă că este de acord cu parteneriatul civil între persoane de același sex, dar nu acceptă căsătoria.

George Simion

George Simion este președintele AUR din martie 2022. A fondat partidul în 2019. Din 2020, Simion este deputat de București. 

George Simion este liderul ultras din fruntea grupului „Uniți sub tricolor”, sursa mai multor derapaje xenofobe la meciurile naționalei de fotbal a României, conform Gazetei Sporturilor. 

George Simion, cu o puternică retorică pro-rusă în spațiul public, ventilator al propagandei anti-Ucraina, anti-UE și anti-Occident, a fost interzis în R. Moldova pentru prima dată în 2015-2016, în urma mai multor activități și evenimente organizate în scopul „unirii” României cu R. Moldova. El este și autorul expresiei „Basarabia e România”, care este scrisă în mai multe locuri din țară cu spray colorant – pe pereți, ziduri, poduri sau alte edificii publice, cu un font de literă specific. În 2024 a fost declarat persona non grata la Chișinău, iar premierul Recean a transmis că instituțiile statului au constatat că George Simion face parte din efortul de destabilizare în țară. În 2021, Simion a fost interzis și în Ucraina pentru trei ani. 

În cadrul programului său politic, Simion promite „locuințe la 35 de mii de euro” și construcția a până la un milion de apartamente la cele mai noi standarde, împărțite teritorial după cererea solicitanților înscriși în program. El numește asta „Planul Simion”. 

În programul politic, AUR are menționată ca una dintre priorități apărarea creștinilor și familiei tradiționale de comunitatea LGBT și atei. Simion afișează și uzează politic de imaginea de familist, de uniunea bărbatului doar cu o femeie. AUR a inițiat o lege LGBT similară cu cea din Ungaria, criticată de UE.

George Simion și membrii AUR ventilează retorica pro-rusă în cazul Ucrainei și al R. Moldova. S-a poziționat vehement, în mai multe rânduri, împotriva sprijinirii Ucrainei sub orice formă, cu precădere împotriva livrării de sisteme „Patriot”. Acuză Ucraina că are „atitudine dușmănoasă” față de România.

Toți candidații din buletinul de vot

Candidații vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale în următoarea ordine:

• nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi, Uniunea Salvaţi România;
• nr. 2 – George-Nicolae Simion, Alianţa pentru Unirea Românilor;
• nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu, Partidul Social Democrat;
• nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă, Partidul Naţional Liberal;
• nr. 5 – Hunor Kelemen, Uniunea Democrată Maghiară din România;
• nr. 6 – Mircea-Dan Geoană, candidat independent;
• nr. 7 – Ana Birchall, candidată independentă;
• nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
• nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu, Partidul Noua Românie;
• nr. 10 – Ludovic Orban, Forţa Dreptei (s-a retras în favoarea Elenei Lasconi);
• nr. 11 – Călin Georgescu, candidat independent;
• nr. 12 – Cristian Diaconescu, candidat independent;
• nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş, Partidul Naţional Conservator Român;
• nr. 14 – Silviu Predoiu, Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

În R. Moldova, cetățenii români sunt așteptați la vot pentru alegerea președintelui României în intervalul 22 noiembrie (orele 12:00-21:00), 23 și 24 noiembrie (orele 07:00-21:00).

Pe teritoriul R. Moldova vor fi organizate 59 de secții de votare, din care: în regiunea Nord –  17 secții de votare, în regiunea Centru – 34 de secții de votare, dintre care 16 în orașul Chișinău și în regiunea Sud – 8 secții de votare.