Agenți străini: Modul în care Rusia a devenit un exemplu pentru alte țări în suprimarea disidenței
Din Nicaragua și până în Polonia politicienii folosesc legile așa-zișilor „agenți străini” pentru a lupta cu ONG-urile și jurnaliștii care primesc sprijin din străinătate, relatează codastory.com.
Legea rusească privind „agenții străini”, adoptată în 2012, este deja cunoscută dincolo de granițele Rusiei. Oferă autorităților dreptul de a include ONG-urile și persoanele care primesc sprijin din străinătate și sunt angajate în activități politice în lista „agenților străini”. Odată ajunși în listă, riscă să primească o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani dacă nu își raportează activitățile în strictă conformitate cu cerințele legii.
Agenția de știri Радио Свобода, finanțată de SUA (introdusă în registrul mass-media străină cu funcție de agent străin) este unul dintre exemplele recente ale modului în care legea restricționează activitatea unor mass-media, care primesc sprijin din străinătate. Serviciul rus al BBC a raportat că, în aprilie, publicația a propus unora dintre angajații săi să părăsească țara din cauza amenzilor uriașe în valoare de aproximativ de 1 milion de dolari. Din cauza legii privind agenții străini, Радио Свобода poate fi nevoită să închidă site-urile web, iar pe angajați îi paște închisoarea.
Activiștii pentru drepturile omului critică în mod activ legea, numind-o cel mai recent instrument pentru suprimarea disidenței și persecutarea ONG-urilor și jurnaliștilor. Dar ideile care stau la baza acestei legi au fost deja preluate de liderii autoritari și regimurile antidemocratice din întreaga lume.
Mai jos prezentăm cinci exemple concludente.
Nicaragua
Erica Hellerstein
Închiderile au început repede. La începutul lunii februarie, Fundația Violeta Barrios de Chamorro, o organizație pentru protecția libertății presei, fondată și numită în cinstea fostei președintă din Nicaragua, și-a anunțat închiderea. Cu o zi mai devreme, filiala din Nicaragua a Asociației Mondiale a Scriitorilor PEN International a anunțat că își suspendă activitățile în țară pe o perioadă nedeterminată.
Ambele declarații au fost făcute la trei luni și jumătate după ce Adunarea Națională din Nicaragua a adoptat o lege controversată care impune oricărei organizații care primește finanțare internațională să se înregistreze ca agent străin la Ministerul de Interne și să prezinte guvernului rapoarte detaliate privind cheltuielile sale lunar. Legea interzice, de asemenea, oricărei persoane înregistrate ca agent străin să candideze pentru funcții publice.
Legea a fost adoptată cu ușurință de Adunarea Națională — majoritatea politică din care aparține partidului președintelui Daniel Ortega – Frontul Sandinist de Eliberare Națională. Ortega a fost în anii 80 președinte al Nicaragua, după ce Revoluția Sandinistă l-a răsturnat pe fostul dictator Anastasio Somoza. În 2007, a venit din nou la putere — și de atunci a suprimat în mod activ disidenții, jurnaliștii și adversarii politici.
Legea din Nicaragua privind agenții străini făcea parte dintr-un pachet de legi restrictive introduse în toamna anului 2020. Împreună cu ea, a fost adoptat un proiect de lege privind criminalitatea informatică, vizând mai multe publicații online. De atunci, guvernul a deposedat 24 de ONG-uri de statutul lor juridic, inclusiv asociațiile medicale care critică politica țării privind pandemia provocată de coronavirus.
„Aceste legi au creat o mașină birocratică care au împiedicat ONG-urile să-și reînnoiască statutele și să îndeplinească toate cerințele”, spune Enrique Gasteasoro, directorul general al Agenției Independente de Știri Confidencial. „În același timp, este important de menționat că rețeta represiunii oferită de guvernul Ortega nu este lipsită de diversitate, așa că vedem atât oameni în închisori, cât și organizații închise de facto, precum și alte metode lente și birocratice de restricționare a spațiului civil.”
Atât PEN din Nicaragua, cât și Fundația Chamorro au spus că își suspendă activitățile din cauza legii. În plus, Departamentul de Stat al SUA dar și Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului au criticat legea, spunând că aceasta „întoarce țara într-o dictatură.”
Criticii legii spun că adoptarea acesteia face parte dintr-o campanie mai largă a administrației Ortega de a pune pe societatea civilă și opoziție presiune, care se intensifică pe măsură ce țara se apropie de alegerile prezidențiale din noiembrie. În 2018, în timpul protestelor împotriva reformelor de asistență socială, peste 320 de persoane au fost ucise și mii au fost rănite. New York Times a numit-o „cel mai grav val de violență politică din America Latină în treizeci de ani”. Potrivit ONU, până în 2020, peste o sută de mii de oameni au fugit din țară și au cerut azil în străinătate.
Belarus
Alexandra Tyan
În 2011, Guvernul din Belarus, condus de președintele Alexander Lukashenko, a adoptat o serie de amendamente care au introdus răspundere penală pentru ONG-urile locale care primesc subvenții și donații străine „cu încălcarea legislației din Belarus”. Organizațiilor de asemenea le-a fost interzis să aibă fonduri în bănci străine.
Orice încălcare este pedepsită cu amenzi în mărimea fondurilor străine primite.
În același an, a fost introdus un amendament la Codul Penal, care extinde definiția de trădare în orice formă – „ajutor unui stat străin, organizații internaționale sau străine sau reprezentanților acestora în desfășurarea de activități menite a afecta securitatea națională a Republicii Belarus”, ceea ce crește și mai mult riscurile pentru ONG-uri și grupurile societății civile.
În ultimii ani, Lukașenko a continuat să înăsprească controlul asupra grupurilor societății civile. Decretele din 2015 și 2020 au introdus cerința de raportare mai strictă a donațiilor străine și au limitat tipurile de asistență posibilă, interzicând primirea de finanțare străină pentru dezvoltarea artei, cercetări științifice și prevenirea încălcărilor drepturilor omului. În plus, Departamentul pentru Afaceri Umanitare a primit dreptul de a supraveghea utilizarea fondurilor străine, și cu aceasta dreptul de a acorda prioritate proiectelor aprobate de stat.
Există posibilitatea ca Belarus să meargă și mai departe. În februarie, deputatul și președintele Partidului Liberal Democrat Oleg Gaidukevich a declarat că guvernul lucrează la o lege privind agenții străini după modelul legii rusești.
„Nu se permite ca cineva să influențeze politica în țară, deoarece orice partid, orice politician, orice organizație care primește bani pentru activități politice funcționează doar în interesul țării care dă bani”, a spus el într-un interviu. Gaidukevich a adăugat că finanțarea străină este incompatibilă cu democrația.
Potrivit experților, regimul Lukașenko are deja capacitatea de facto de a restricționa activitatea ONG-urilor și a grupurilor societății civile. „Totul este atât de rău încât această lege puțin ce va schimba. Toți suntem deja agenți străini, dacă guvernul nostru decide acest lucru”, a declarat Vadim Mojeiko, analist la Institutul de Studii Strategice din Belarus (BISS).
„Pentru Guvernul Belarus, societatea civilă este deja un mare agent străin. Prin urmare, dacă formal ne numesc agenți străini, atunci aceasta nu va schimba sistemul.”
Polonia
Mary Stavenhagen
În luna mai, în Polonia a fost elaborat un proiect de lege, potrivit căruia organizațiile non-profit sunt obligate să dezvăluie toate sursele lor de finanțare. Acest lucru îi poate pune în pericol pe cei care critică guvernul.
Proiectul de lege presupune că ONG-urile cu un venit anual de peste 250 de mii de dolari trebuie să introducă informații despre activitățile și fondurile lor într-o bază de date deschisă. De fapt, aceasta este o revizuire a proiectului de lege de anul trecut, care a fost deja criticat și comparat cu o lege rusească similară din 2012. În versiunea anterioară a proiectului de lege, care a fost în cele din urmă respinsă, ONG-urile au fost obligate să dezvăluie sursele de finanțare dacă mai mult de 10% dintre acestea provin de la străini.
Filip Pazderski, analist politic la Institutul Independent de Relații Publice din Varșovia, consideră că proiectul de lege din mai este o altă modalitate de a discredita ONG-urile în ochii societății.
„ONG-urile sunt literalmente numite ostile valorilor și tradițiilor naționale, iar ceea ce fac este considerat că nu corespunde identității poloneze”, spune Pazderski. Aceasta înseamnă că ei lucrează în interesul străinilor, și nu în interesul Poloniei, care este reprezentată de guvernul nostru.”
Timp de mulți ani, guvernul polonez a făcut totul pentru a submina încrederea oamenilor în ONG-urile din domeniul drepturilor omului și pro-democrație, care sunt finanțate din străinătate. Organizațiilor care nu susțin cursul conservator al Guvernului, le-a fost redusă finanțarea, iar birourile organizațiilor civile independente care protestează împotriva înăspririi Legii privind avortul au fost percheziționate.
În ciuda acestui fapt, Pazderski consideră că Partidul naționalist aflat la guvernare din Polonia se teme de criticile din partea UE. „Cred că guvernul nostru nu dorește ca Polonia să fie considerată un tip rău în UE. Dar, în același timp, Guvernul are toate oportunitățile de a colecta informații despre activitățile ONG-urilor într-un singur loc, care pot fi apoi folosite împotriva lor.”
Egipt
Masho Lomashvili
La scurt timp după ce președintele Abdel-Fattah el-Sisi a venit la putere în 2014, autoritățile egiptene au început să lupte activ împotriva disidenței. În anii următori, mii de membri ai grupurilor de opoziție, organizații neguvernamentale și activiști au fost închiși, torturați – unii au fost chiar executați. Și după trei ani, activitățile organizațiilor societății civile au devenit aproape imposibile.
Legea, care a intrat în vigoare în 2017, este justificată de oficiali prin necesitatea de a proteja securitatea națională și de a preveni intervenția organizațiilor caritabile finanțate din străinătate. De fapt, a permis guvernului egiptean să monitorizeze și să controleze aproape toate ONG-urilor din țară.
Legislația din Egipt impune organizațiilor să solicite permisiunea de a activa de la „autoritatea administrativă competentă”, care stabilește dacă activitatea lor îndeplinește obiectivele Guvernului. Organizațiile sunt, de asemenea, obligate să furnizeze autorităților informații detaliate despre finanțare, activități și programe. Nerespectarea legii poate duce la urmărire penală, inclusiv o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare pentru angajații ONG-urilor și grupurilor societății civile și o amendă de până la 55 de mii de dolari SUA.
Activiștii au condamnat legea, numind-o o încercare de înghețare a activităților umanitare. Adoptarea acesteia la determinat pe președintele american Donald Trump să suspende aproape pe un an ajutorul militar masiv, promis Egiptului.
În 2019, după o presiune internațională și internă considerabilă, parlamentul Egiptean a exclus din lege pedeapsa cu închisoare și a înlocuit-o cu amenzi de până la 60,350 dolari.
Potrivit lui Amr Magdi, cercetător la Human Rights Watch, legea egipteană privind ONG-urile este în multe privințe similară cu legea rusească privind agenții străini. „Mass-media controlată de guvern în mod constant repetă legile rusești și sistemul lor de stat, datorită căruia Putin este la putere pentru o perioadă nelimitată de timp”, a spus el.
Ungaria
Mariam Kiparoidze
În 2017, parlamentul maghiar, condus de premierul de dreapta Viktor Orban, a adoptat o lege care a introdus reguli stricte pentru organizațiile neguvernamentale care primesc finanțare străină.
Conform legislației, ONG-urile care primesc mai mult de 24,2 mii de dolari SUA pe an din surse străine trebuie să fie înregistrate ca „organizații sprijinite din străinătate”, altfel riscă să fie închise.
Guvernul a declarat că scopul legii numită LexNGO este de a spori transparența și de a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului. Cu toate acestea, grupurile naționale și internaționale pentru drepturile omului s-au opus în unanimitate, numind-o un mijloc de suprimare a organizațiilor societății civile și a celor care critică guvernul. Orban a acuzat ONG-urile finanțate din străinătate, în special cele susținute de filantropul miliardar de origine maghiară George Soros, că intervin în afacerile interne ale țării.
Activiștii pentru drepturile omului consideră că legea a fost adoptată pentru a intimida angajații ONG-urilor. „Nu cred că intenția inițială a Guvernului a fost de a iniția vreo procedură legală”, a declarat Demeter Aron, directorul Programului Amnesty International din Ungaria. „Unii oameni au renunțat, unii donatori au fost respinși. S-a cheltuit mult timp și bani pentru litigii la Curtea Constituțională”, a adăugat el.
Aron compară, de asemenea, legea maghiară cu legislația rusească privind „agenții străini” atât prin conceptul său, cât și prin context.
„Cred că ambele legi vizează stigmatizarea organizațiilor societății civile independente și, de fapt, crearea condițiilor în care persoanele pe care aceste organizații le ajută să nu vrea să se adreseze acestora”, a spus el. „Aceasta este practic o copie a versiunii rusești.”
Vara trecută, Curtea Europeană de Justiție a decis că LexNGO nu respectă legislația UE și încalcă drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la libertatea de asociere. În februarie, Comisia UE a trimis o scrisoare cu o notificare oficială guvernului ungar, acordându-i două luni pentru a schimba legea. Deși Ungaria a anulat LexNGO în aprilie, guvernul a adoptat imediat o legislație similară, care permite monitorizarea și verificarea selectivă a ONG-urilor ale căror active depășesc 66,480 dolari, explicând că acestea sunt „capabile de a influența viața publică.”
Tradus de Alexandra Cyan și Marina Bocharova.
Materialul a fost pregătit cu sprijinul Mediaseti.
Sursa material: codastory.com