AbzasMedia: Anchetă împotriva jurnaliştilor de investigaţie
Cum au ajuns jurnaliștii din Azerbaidgan, care investighează corupția în cele mai înalte eșaloane ale puterii, sub acuzația de contrabandă?
Din 20 noiembrie 2023, echipa publicației online azere AbzasMedia, care a realizat cele mai importante investigații jurnalistice din ultimii ani, se confruntă cu represiuni din partea poliției și a organelor de drept din această țară. Directorul publicației, Ulvi Hasanli, a fost reținut noaptea în apropierea casei sale de către oameni în civil. Până la momentul reținerii sale, acesta presupunea că ar putea fi pedepsit pentru investigațiile sale.
Persoanele în civil, care au reținut jurnalistul, „s-au dovedit a fi” angajați ai Departamentului Principal de Poliție din Baku. Ulterior, în prezența sa, a fost efectuată o percheziție în apartament și în biroul AbzasMedia. Poliția spune că 40.000 de euro au fost găsiți pe un dulap din holul biroului.
„Toți purtau măști. Unul dintre polițiști m-a lovit cu pumnul, celălalt m-a lovit cu piciorul. Au întrebat de Abzas. „De ce nu scrii despre Karabakh? De ce scrii despre corupție?” – spune Ulvi Hasanli.
După reținerea lui Ulvi Hasanli, și directorul adjunct al publicației, Magomed Kekalov, a fost „capturat”. Echipa AbzasMedia a emis o declarație în care spune că Ulvi Hasanli s-a confruntat cu violență fizică în timpul arestării sale și că, orice s-ar întâmpla, ei vor continua să informeze publicul: „În numele AbzasMedia, declarăm că îl considerăm pe șeful statului Ilham Aliyev responsabil pentru detențiile ilegale. Am publicat mai multe investigații despre infracțiunile de corupție comise de președinte și de oficialii numiți de acesta. Credem că detenția lui Hasanli are legătură directă cu asta.”
Pe 21 noiembrie, răspunzând la întrebările postului Meydan TV, redactorul-șef AbzasMedia, Sevinj Vagifgyzi, a spus că, după arestare, poliția l-a întrebat pe Ulvi Hasanli despre investigațiile sale. În special, a fost întrebat de ce AbzasMedia „nu scrie despre succesele din Karabakh, ci despre corupție?”, adică investigații privind afacerile companiilor implicate în restaurarea Karabakhului:
„Ulvi Hasanli a fost arestat din ordinul direct al lui Ilham Aliyev, pentru că am demonstrat că companiile deținute de membrii familiei președintelui, folosind mecanisme netransparente, câștigă licitații pentru proiecte în Karabakh, le derulează cu fonduri bugetare și profită de ele. Asta, desigur, i-a înfuriat. Dar, chiar dacă Ulvi Hasanli sau eu, sau oricine altcineva dintre noi vom ajunge în închisoare, sunt alții care vor continua această muncă. Nu-i lăsați să creadă că pot opri investigațiile, arestând jurnaliștii”. Sevinj Vagifgyzy susține că ce 40 de mii de euro, care ar fi fost găsiți în biroul AbzasMedia, nu au vreo legătură cu publicația sau cu jurnaliștii, aceștia fiind lăsați acolo de poliție.
De la aeroport la închisoare
În noaptea de 21 noiembrie, la întoarcerea în țară din străinătate, Sevinj Vagifgyzy a fost reținută chiar în avion. Mai întâi a fost dusă în locuința sa, unde a fost efectuată o percheziție. Potrivit avocatului Elchin Sadigov, în urma percheziției, care a durat mai bine de două ore, nu a fost găsit nimic de interes pentru anchetă. După aceasta, Sevinj Vagifgyzy a fost escortată la Departamentul Principal de Poliție.
Împotriva conducerii AbzasMedia este deschis un dosar penal, pentru contrabandă comisă în grup, prin conspirație prealabilă. Tribunalul Districtual Khatai le-a aplicat celor reținuți măsura preventivă sub formă de detenție pe o perioadă de 4 luni.
Pe 30 noiembrie, ministrul de Interne, Vilayat Eyvazov, răspunzând unei solicitări din partea Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, a emis declarații conform cărora acuzațiile împotriva conducerii AbzasMedia sunt legate de activitățile lor profesionale. Potrivit lui Eyvazov, cei trei jurnaliști arestați „evitând controlul vamal” au introdus ilegal în Azerbaidjan „o sumă mare de valută” și că cei 40 de mii de euro găsiți în biroul AbzasMedia ar fi „parte” din contrabandă. Angajații AbzasMedia, precum și membrii de familie ai conducerii publicației, au fost chemați la poliție pentru a depune mărturie, li s-au blocat conturile bancare și au fost impuse restricții la ieșirea din țară.
De la martor la suspect
La 1 decembrie, una dintre angatele AbzasMedia, jurnalista Nargiz Absalamova, a fost chemată din nou să depună mărturii la Departamentul Principal de Poliție din Baku, iar de acolo a fost dusă la Judecătoria Khatai, unde s-a decis să fie arestată pe un termen de 3 luni. Avocatul ei, Shahla Gumbatova, spune că Nargiz Absalamova consideră arestarea sa ilegală, din motive profesionale: „Atât în instanță, cât și în procesul-verbal semnat în urma anchetei, ea a declarat că nu a comis infracțiuni și nu are nicio legătură cu cele incluse în rechizitoriu. Curtea a deliberat foarte mult timp. Aparent, a ezitat, pentru că am reușit să demonstrez cât de neîntemeiată este cererea de arestare. Dar, până la urmă, instanța a anunțat o detenție de trei luni, fără a-și justifica în vreun fel decizia.
Cel mai interesant este că în petiția depusă de anchetator pentru aplicarea unei măsuri preventive, necesitatea detenției a fost explicată prin faptul că Sevinj Abbasova (Vagifgyzy), Ulvi Hasanly, Muhammed Kekalov și Nargiz Absalamova au fost implicați în contrabandă, conspirând cu alte persoane, a căror identitate este în prezent nestabilită.
Pedeapsă pentru jurnalismul de investigație
Dacă vinovăția lor va fi dovedită, angajații AbzasMedia riscă până la 8 ani de închisoare. Jurnalistul Rauf Mirkadirov, care a fost închis în 2014 și forțat să părăsească țara după eliberare, amintește că nu este pentru prima dată când guvernul azer țintește „lagărul democratic”: „Din păcate, atunci când relațiile cu statele occidentale se deteriorează, situația politică internă din Azerbaidjan se schimbă dramatic. Autoritățile încearcă să sestabilizeze situația mass-mediei democratice, a ONG-urilor pentru drepturile omului și a activiștilor. Acest lucru nu se întâmplă pentru prima oară. Arestările din 2013-2014 au afectat politicieni, jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile. Presa liberă a fost practic stagnată, majoritatea jurnaliştilor independenţi şi a criticilor sonfruntându-se cu presiuni. În general, guvernul consideră organizațiile și jurnaliștii care desfășoară astfel de activități drept agenți ai Occidentului”, afirmă Mirkadirov, precizând că reprimarea mass-mediei de investigație ar putea continua.
Arestările nu se limitează la angajații AbzasMedia
Pe 28 noiembrie, un alt jurnalist, directorul postului TV online Kanal 13, Aziz Orujov, a fost reținut, locuința fiindu-i percheziționată. Avocatul Bahruz Bayramov a declarat pentru Meydan TV că lui Orujov i-a fost deschis un dosar penal pentru desfășurarea neautorizată a lucrărilor de construcție sau instalare pe un teren fără drept de proprietate, utilizare sau închiriere.
Judecătoria Sabail a ales o măsură preventivă împotriva lui Aziz Orujev sub formă de detenție pe o perioadă de trei luni. Fratele său, Anar Orujov, își amintește că Aziz a fost deja arestat altă dată și, de asemenea, consideră că arestarea actuală este ilegală.
Pe 4 decembrie, activistul civic, fost polițist, Ilhamiz Guliyev, a fost arestat. La începutul lunii octombrie, într-un interviu pentru AbzasMedia, el vorbise despre modul în care polițiștii camuflează droguri asupra persoanelor „indezirabile”. Câteva zile mai târziu, a fost condamnat la 30 de zile de arest sub acuzația de huliganism mărunt și nesupunere față de poliție. La o lună după eliberare, Ilhamiz Guliyev a fost din nou arestat, de data aceasta acuzat de trafic de droguri. Rudele sale spun că în timpul arestării, poliția l-a atacat pe Guliyev, în urma căreia acesta a fost rănit la cap și a fost supus torturii în locul de detenție.
O serie de experți și reprezentanți ai societății civile leagă toate aceste arestări cu răcirea relațiilor dintre Azerbaidjan și SUA. Pe 15 noiembrie 2023, în timpul discursului său în Congres, secretarul de stat adjunct al SUA James O’Brien, amintind de operațiunea desfășurată de Azerbaidjan în Karabakh, a vorbit despre inadmisibilitatea suspendării în continuare a celui de-al 907-lea amendament, asociind acest demers cu lipsa de progres în negocierile de pace dintre Azerbaidjan și Armenia.
Organizațiile internaționale au cerut Guvernului azer să oprească imediat persecutările
Amendamentul 907, care a crescut tensiunile dintre cele două țări, este o modificare pe care Congresul SUA a făcut-o în Legea pentru sprijinirea libertății, invocând „ocuparea Karabakhului și blocada populației armene care locuiește acolo”. Acest al 907-lea amendament a interzis Statelor Unite să ofere asistență guvernamentală directă Azerbaidjanului, care a devenit singura țară post-sovietică, lipsită de această asistență. Cu toate acestea, în 2001, Senatul SUA i-a dat președintelui puterea de a suspenda acest amendament. De atunci, toți președinții americani au făcut acest lucru.
După întâlnirea cu Ilham Aliyev pe 6 decembrie, James O’Brien, într-o postare pe Twitter, a numit întâlnirea „prima conversație constructivă despre viitorul relației SUA-Azerbaijan”. James O’Brien: „Aducerea păcii durabile și demne în regiune va crea oportunități istorice”.
Activistul pentru drepturile omului Rasul Jafarov atrage atenția asupra faptului că, în urma deteriorării relațiilor cu alte țări, Azerbaidjanul își pedepsește cetățenii.
Organizațiile internaționale au cerut Guvernului azer să oprească imediat persecuția împotriva AbzasMedia și să elibereze jurnaliștii arestați.
International Media Institute, Amnesty International, Committee of Protect Journalist, Human Rights Watch, o serie de alte organizații internaționale pentru drepturile omului au emis o declarație prin care condamnă reprimarea AbzasMediaya și cer eliberarea jurnaliștilor arestați.
Sursa: meydan.tv
