Ștampila – obligatorie sau nu?
În septembrie 2016 a fost publicată Legea nr. 160 din 07.07.2016, prin care au fost modificate și completate mai multe acte legislative pentru a elimina referințele la obligativitatea ștampilei. Printre actele modificate se numără Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Codul Fiscal, Legea contabilității și Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Deși utilizarea ștampilei nu mai este obligatorie, aceasta nu este nici interzisă, lăsând la alegerea persoanei juridice decizia de a deține sau a utiliza ștampila. Totodată, în legislație este menționat faptul că există și unele excepţii, când anumite acte legislative prevăd expres cerinţa aplicării ştampilei. În continuare, vă prezentăm principalele prevederi legislative care prevăd eliminarea obligativității ștampilei, adică situațiile concrete în care nu este necesară aplicarea acesteia.
Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi prevede la articolul 3, punctul 5 următoarele: „întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.” Totodată, în articolul 22, punctul 3 este indicat că societatea nu trebuie să aibă ştampilă cu firma sa şi alte elemente caracteristice. De asemenea, în cazul suspendării activității unei entități, aceasta este obligată să predea ștampilele spre păstrare oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat doar în cazul în care întreprinderea deține ștampilă.
Articolul 19, alineatul (12) din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 prevede că documentele de casă, cele bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate pot fi semnate unipersonal de conducătorul entităţii ori de două persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparţine conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua – contabilului-şef sau altei persoane împuternicite. În cazul autorităților publice, semnăturile pe documentele menţionate se confirmă, după caz, prin aplicarea ștampilei. În lipsa funcţiei de contabil-şef, semnătura pe documentele menţionate se aplică de conducătorul entităţii respective sau de altă persoană împuternicită. Anterior, documentele primare trebuiau să conțină în mod obligatoriu și ștampila întreprinderii.
La articolul 56, alineat (3) din Codul muncii este stipulat că contractul individual de muncă se va întocmi în două exemplare şi se va semna de către părţi, fie cu semnătură olografă – în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator, fie cu semnătură electronică avansată calificată – în cazul în care părţile contractului individual de muncă au convenit încheierea acestuia prin schimb de documente electronice.
După modificările operate în 2016, întreprinderile de stat activează fără ştampila cu stema de stat a Republicii Moldova, denumirea întreprinderii şi cuvintele „Republica Moldova”, cum era specificat anterior la articolul 1, alineatul (5) din Legea nr. 146-XIII din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat.
Serviciul Fiscal de Stat informează că întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.
De asemenea, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia (în vigoare din 28.10.2017) stipulează că „aplicarea ştampilei pe exemplarele facturii fiscale nu este obligatorie, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.”
Prin urmare, aplicarea, inclusiv pe exemplarele facturilor fiscale eliberate/primite pentru mărfurile/serviciile livrate nu este obligatorie pentru persoanele juridice de drept privat, persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător și/sau profesională. Semnăturile pe documentele primare se confirmă, după caz, prin aplicarea ştampilei, doar în cazul autorităţilor publice.
Totodată, în Legea nr. 160 din 07.07.2016 se menționează că persoanele juridice de drept privat care nu intră sub incidența Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nu sunt obligate să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură, cu excepţia cazurilor în care actele legislative prevăd expres cerinţa aplicării ştampilei. Dreptul persoanelor juridice de drept privat de a deţine şi de a aplica ştampilă proprie pe principii benevole rămâne neafectat.
Pe lângă actele normative menționate mai sus, au fost modificate sau completate și altele, cum ar fi: Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10.03.1993, Legea cambiei nr. 1527-XII din 22.06.1993, Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.1995, Legea nr. 837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni și altele.
Nu există obligația de a aplica ștampila în relațiile cu băncile comerciale
Deși obligativitatea ștampilei a fost anulată încă în 2016, unele bănci comerciale au continuat să solicite aplicarea ștampilei în relațiile cu persoanele juridice. În octombrie 2023, Banca Națională a Moldovei (BNM) a informat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre faptul că băncile comerciale au fost anunțate despre necesitatea respectării prevederilor legislației. Astfel, BNM a atras atenția asupra faptului că inclusiv în cazul existenței cerinței aplicării ștampilei în actele normative secundare, inclusiv ale BNM, această cerință se consideră a fi îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de persoana juridică respectivă.
„Oricare antreprenor căruia i se solicită ștampila poate reclama cazul la Centrul Național Anticorupție”
Într-o postare pe pagina sa de Facebook din octombrie 2023, Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, susține că, deși ștampila nu mai este obligatorie din 2016, unii funcționari publici încă o mai cer, iar acest lucru este în contradicție cu legea. „Mă adresez celor care încă cer aplicarea ștampilei pe hârțoage și o să citez din lege: aceste acțiuni pot fi calificate drept «săvârșirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice» și se sancționează conform art. 313 Cod Contravențional cu amendă de la 1500 la 4500 de lei, cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Oricare antreprenor căruia i se solicită ștampila poate reclama cazul la Centrul Național Anticorupție”, susține ministrul.
