„Situația din economie rămâne deplorabilă”. Expert, despre factorii care au dus la stagnarea economică din anul 2024
Deficitul de investiții străine în urma reticenței investitorilor de a investi într-o țară cu război la hotar care nu are careva garanți de securitate, posibilitățile limitate ale statului de a substitui deficitul de capital străin și lipsa de viziune și coerență în promovarea politicilor economice. Acestea ar fi motivele care „au dus la stagnarea economică din anul 2024” în R. Moldova, potrivit directorul de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, Stas Madan.
Expertul economic a făcut referire, într-o postare pe rețelele de socializare, la o declarație a fostului ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba, care a spus că „nu ne putem permite o creștere economică de 2-3%”. Totuși, Alaiba a continuat spunând că „aceasta nu este suficientă pentru Moldova”.
„A spus-o deja fostul ministru al Economiei de mai multe ori. Și într-un fel a avut dreptate – în 2023 și 2024 Moldova nu a reușit creșteri economice nici măcar de 2% (1,2% în 2023 și 0,1% în 2024)”, a punctat Madan.
Acesta a spus că situația din economie „rămâne deplorabilă” și că ar fi mai mulți factori care au dus la stagnarea economică din anul 2024, „cu o creștere în marja de eroare de doar 0,1%”, principalii fiind:
„Deficitul de investiții străine urmare a reticenței investitorilor de a investi într-o țară cu război la hotar care nu are careva garanți de securitate
În afară de Belarus, Moldova este unicul vecin al Ucrainei care nu este membru NATO. Știu că în spațiul public des se ironizează deja pe seama impactului războiului din Ucraina asupra țării noastre drept justificare, dar cifrele vorbesc de la sine. Dacă în anul 2019 întreprinderile cu capital străin și mixt aveau o contribuție la formarea PIB de 23,3%, în anul 2023 ponderea dată a ajuns la 19%. Cu siguranță datele anului 2024 nu arată mai bine decât în anul 2023. În pofida deschiderii din partea comunității internaționale din ultimi ani, Moldova nu a putut să capitalizeze această deschidere într-o creștere a prezenței capitalului privat străin în economie, pentru că condițiile de securitate sunt fundamentale pentru orice investitor.
Posibilitățile limitate ale statului de a substitui deficitul de capital străin
În anii 2022 și 2023, pe fundalul multiplelor crize, statul și-a extins cheltuielile publice, iar prin aceasta a contribuit pozitiv la formarea PIB. Însă în 2024 și acest factor s-a disipat, pentru că posibilitățile de extindere a cheltuielilor publice sunt limitate, iar în anul 2024 aportul cheltuielilor guvernamentale la formarea PIB a fost negativ (-0,6%).
Lipsa de viziune și coerență în promovarea politicilor economice
În mare parte politicile economice ale statului din ultimii doi ani s-au focusat pe sectoare care oricum mergeau, în special din servicii, în timp ce politicile, dar mai ales acțiunile față de unele sectoare din industria prelucrătoare au fost cu multe semne de întrebare cu iz de amatorism (asta ca să nu înjurăm și să rămânem în câmpul diplomatic), dar la asta sper să am timp să mai revin. În orice caz, industria prelucrătoare a ajuns la un nou minim istoric ca pondere în PIB în anul 2024 (7,7%). Nici în agricultură situația nu este fericită la nivel de politici, resursele publice limitate fiind în continuare în mare parte distribuite diluat, și nu după priorități. La nivel de politici agricole chiar nu sunt multe de comentat, când, fiind deja în anul 2025, încă nu avem un Program de implementare a Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2023-2030, care a fost aprobată încă la începutul anului 2023”.
Stas Madan a mai afirmat că „principala s speranță” pentru perioada următoare rămâne Planul de creștere economică pentru Republica Moldova prin care Uniunea Europeană va oferi în următorii 3 ani suma de 1,9 miliarde de euro.
„Și aici nu este vorba doar de bani, ci și de faptul că debursarea banilor va fi condiționată de diverse reforme. Poate așa aparatul nostru administrativ va manifesta o mai mare coerență și responsabilitate în promovarea politicilor publice.
Evident, cealaltă mare speranță se referă la atingerea unei păci durabile în Ucraina”, a mai menționat expertul.
Produsul Intern Brut (PIB) al R. Moldova a înregistrat în anul 2024 o creștere de 0,1% în termeni reali comparativ cu anul 2023. Cu toate acestea, în trimestrul IV 2024, PIB-ul a scăzut cu 1,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată un raport al Biroului Național de Statistică al R. Moldova (BNS).
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, a menționat că din cauza scăderii PIB-ului, R. Moldova a intrat în „recesiune economică, fiind înregistrate două trimestre consecutive de descreștere anuală a PIB”.
