Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, despre acuzațiile că din Moldova s-ar scoate sume mari de bani
În prezent, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) procesează și analizează „într-un regim de activitate sporit” activitățile și tranzacțiile privind eventuala „scoaterea masivă, pe căi ilicite, a mijloacelor financiare” din R. Moldova.
Se întâmplă după ce la 11 iunie, Igor Dodon, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), a solicitat SPCSB-ului date despre transferurile bancare în sume mai mari de 500 de mii începând cu data de 1 ianuarie 2019, pe motiv că „parvin informații precum că cei care au pierdut și urmează în scurt timp să devină istorie sau opoziție parlamentară, în regim de urgență, scot mijloace bănești din R. Moldova”.
Într-un răspuns din 14 iunie la o solicitare a ZdG, prin intermediul căreia am cerut precizări referitor competențele SPCSB în acest sens și la decizia CSS enunțată de șeful statului, instituția dă asigurări: „capacitățile Serviciului, cât și pîrghiile care sunt deținute, inclusiv de către entitățile raportoare și organele cu funcții de supraveghere, sunt utilizate exact conform competențelor deținute”.
„Toate tranzacțiile și activitățile legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt investigate și diseminate autorităților competente din Republica Moldova, precum şi serviciilor similare străine.
Totodată, Serviciul a atenționat organele cu funcții de supraveghere și entitățile raportoare (bănci, companii de asigurări, prestatori de servicii de plată, notari etc.) despre riscurile sistemice care pot surveni în cadrul activității acestora în contextul evenimentelor care se desfășoară în Republica Moldova, urmînd ca acestea, imediat, să aplice măsurile de precauție sporită față de clienți.
Astfel, prin prisma celor comunicate, Serviciul în cazul apariției unor riscuri sistemice va informa imediat Consiliul Suprem de Securitate în conformitate cu legislația în vigoare, cu înaintarea unor propuneri de remediere.
De menționat că, la moment, Serviciul nu a identificat careva riscuri sau tipologii sistemice”, se arată în răspunsul pentru Ziarul de Gardă al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, întrebat, inclusiv, despre riscurile existente privind efectuarea unor activități financiare care ar putea să aducă prejudicii statului.
Potrivit Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor
şi finanţării terorismului, entitățile raportoare informează Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre „activitățile sau tranzacțiile clienților realizate în numerar, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 200000 de lei ori prin mai multe operațiuni în numerar care par a avea o legătură între ele” și „despre tranzacțiile clienților realizate prin virament, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 500000 de lei”.
Obligațiile respective de raportare nu se aplică în cazurile „activităților și tranzacțiilor realizate între bancile, între bancile și Banca Națională a Moldovei, între bancile și Trezoreria de Stat, între Banca Națională a Moldovei și Trezoreria de Stat, precum și în cazul comisionului de la deservirea conturilor bancare și al spezelor bancare”.
Potrivit Legii, entități raportoare constituie, inclusiv: băncile, unitățile de schimb valutar, societățile de registru, societățile de investiții, organizatorii jocurilor de noroc; agenții imobiliari, persoanele fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase; avocații, notarii și alți liber-profesioniști, furnizorii de servicii poștale, entitățile de audit etc.
La 13 iunie, ministrul Economiei și Infrastructurii din Guvernul Sandu, Vadim Brînzan, a anunțat că deține informații conform cărora din contul companiilor cu capital de stat sunt extrase sunt extrase sume mari de bani, fie în numerar, fie sunt transferați pe contul unor companii din offshore. Acesta a făcut apel pentru autosesizare la adresa mai multor instituții cu atribuții de monitorizare.
