Reacția Biroului politici de reintegrarea la acuzațiile așa-numitor autorități din stânga Nistrului: „Demersurile Tiraspolului trebuie adresate Moscovei, care sacrifică regiunea șantajând R. Moldova cu arma energetică”
Biroul politici de reintegrare susține că Tiraspolul nu ar trebui să acuze Chișinăul, ci ar trebui să se adreseze Moscovei în ceea ce privește criza energetică, deoarece problemele privind aprovizionarea cu gaze naturale „cu care se confruntă R. Moldova, inclusiv regiunea ei transnistreană, nu a fost cauzată de Chișinău, ci de deciziile nejustificate ale companiei ruse Gazprom, care a redus volumul de gaze naturale livrate companiei Moldovagaz”.
Potrivit Biroului de reintegrare, partea rusă se face responsabilă de situația creată, inclusiv de criza energetică și social-economică din regiunea transnistreană: „Demersurile Tiraspolului trebuie adresate Moscovei, care sacrifică regiunea șantajând R. Moldova cu arma energetică, cum a mai făcut-o și în 2009”.
„Pe parcursul anilor, autoritățile de la Chișinău au atenționat în nenumărate rânduri administrația de la Tiraspol, dar și partea rusă, despre riscurile create de anomalia energetică și economică din stânga Nistrului, alimentată de subvenționarea camuflată a regiunii de către Gazprom. Singura soluție pentru depășirea crizei este reluarea livrării gazelor naturale de către Gazprom în cantitățile prevăzute de contractul în vigoare.
Pe termen mediu este nevoie de legalizarea integrală a activităților economice în stânga Nistrului și aplicarea instrumentelor economiei de piață, inclusiv în sectorul energetic și cel al utilităților publice. Aceste măsuri ar face regiunea imună împotriva șocurilor externe induse de Federația Rusă și ar rezulta în creșterea economică a Republicii Moldova și consolidarea sectorului energetic al țării. Diversificarea surselor energetice pentru țara noastră, inclusiv pentru regiunea transnistreană, rămâne prioritară. Conștientizarea și acceptarea acestei necesități ar ajuta Tiraspolul să coopereze eficient cu Chișinăul pentru depășirea crizei și prevenirea crizelor energetice pe viitor.
Cât privește, libertatea circulației, Chișinăul a optat întotdeauna pentru ridicarea oricăror bariere în acest sens pe ambele maluri ale Nistrului. Anume măsurile restrictive ale Tiraspolului, inclusiv posturile neautorizate de control, reprezintă piedica principală în calea înfăptuirii acestui deziderat”, se menționează în reacția Biroului politici de reintegrare.
De asemenea, reprezentanții Biroului au comentat și subiectul privind presupusele blocaje create de Chișinău în ceea ce privește importul de medicamente și produse de primă necesitate. Aceștia susțin că pentru primele trei trimestre ale anului în curs, importul multor produse în regiune este chiar mai mare decât în perioada respectivă a anului 2021.
„Nici acuzațiile legate de piedici aplicate importatorilor din regiunea transnistreană nu corespund realității. Pentru primele trei trimestre ale anului în curs, importul multor produse în regiune este chiar mai mare decât în perioada respectivă a anului 2021. Reamintim și faptul că operațiunile de import-export ale companiilor din regiunea transnistreană nu sunt taxate/impozitate.
În consecință, credem că aceste acuzații au doar un singur scop – să tensioneze situația politică din țară și din regiune, să inducă în eroare opinia publică și partenerii externi, pregătind eventual terenul pentru o nouă provocare, care ar putea pune în pericol stabilitatea fragilă pe care am reușit să o menținem până în prezent”, se mai arată în reacția Biroului de reintegrare.
Așa-numitele autorități de la Tiraspol au expediat două scrisori în adresa șefilor de la ONU și OSCE prin care au solicitat să fie „influențată conducerea R. Moldova ca să pună capăt șantajului energetic și economic” și să prevină „o catastrofă umanitară” în regiunea transnistreană. Potrivit autorităților separatiste, pentru depășirea crizei energetice și restabilirea livrărilor de gaze naturale la volumele anterioare, R. Moldova ar trebui să inițieze un dialog cu Rusia și Ucraina pe tema livrării gazelor.
„(…) Continuarea politicii Moldovei de strangulare economică a Republicii Moldovenești Nistrene și presiunea energetică asupra populației în condițiile instabilității sporite din regiune va însemna prăbușirea economiei și distrugerea sferei sociale. Acest lucru va duce Transnistria, în care locuiesc aproximativ jumătate de milion de oameni, la o catastrofă umanitară”, se arată în adresările către șefii de la ONU și OSCE, potrivit unui comunicat de presă de pe pagina oficială a așa-numitului lider de la Tiraspol.
Potrivit așa-numitelor autorități din regiunea transnistreană, Chișinăul ar restricționa și livrarea bunurilor esențiale, inclusiv a medicamentelor și a produselor de primă necesitate în stânga Nistrului. În aceste condiții, potrivit Tiraspolului, OSCE și ONU ar trebui să întreprindă „acțiuni urgente” pentru a preveni o catastrofă umanitară în regiunea transnistreană.
„Reluarea obligațiilor contractuale ale R. Moldova de a furniza gaze în Transnistria și inițierea unui dialog direct între Moldova și Rusia și Ucraina privind soluționarea problemei gazelor și restabilirea livrărilor de gaze rusești la nivelul anterior ar trebui să fie o prioritate”, se mai arată în adresările semnate de așa-numiții lideri din stânga Nistrului.
În luna noiembrie, Gazprom livrează în R. Moldova 5,7 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi. Viceprim-ministrul Andrei Spînu a declarat că 5,7 milioane de metri cubi pe zi reprezintă 51% din volumele agreate conform contractului și a explicat cum va fi repartizat gazul livrat de ruși: 3,4 milioane de metri cubi pe zi pentru malul drept și 2,3 milioane pe zi pentru malul stâng.
„Regiunea transnistreană va primi cu peste 40% mai puțin decât în luna octombrie”, a anunțat pe 21 octombrie Andrei Spînu.
Regiunea transnistreană nu este recunoscută de niciun stat din lume. Teritoriul și-a declarat „independența” în 1991. Acesta a fost urmat de conflictul armat din 1992, care a ucis câteva mii de oameni. R. Moldova nu a recunoscut secesiunea PMR. Relațiile dintre R. Moldova și regiunea transnistreană, unde este staționată până astăzi armata a 14-a, rămân nerezolvate.
