Opinii: Ce riscuri implică propunerea lui Dodon de „a reduce” datoria miliardului pusă pe umerii cetățenilor
Mecanismul propus de președintelui Igor Dodon pentru „a reduce” datoria miliardului furat nu este o noutate pentru R. Moldova. În opinia experților economici, soluția propusă de șeful statului va reduce din independența și imaginea BNM și ar putea comporta anumite riscuri în cazul unei eventuale crize.
Potrivit expertului economic din cadrul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, R. Moldova a renunțat să transfere profitul BNM în bugetul stat pentru a întări această instituție, iar soluția propusă de șeful statului ar putea avea consecințe negative în cazul unei eventuale crize economice.
La modul practic, președintele Dodon a anunțat că datoria miliardului furat ar urma să fie redusă cu circa 5-6 miliarde de lei. Drept soluție, Dodon propune transferarea profitului Băncii Naționale în bugetul de stat.
Mecanismul propus de șeful statului a fost pus însă în aplicare anterior, spune Veaceslav Ioniță, ca în 2003 să se renunțe la această practică.
„Noi am avut o astfel de experiență, când profitul BNM intra în bugetul stat. Astfel, Guvernul cheltuia banii obținuți de BNM. După 2003 această practică a fost stopată, deoarece s-a considerat că acest profit al BNM trebuie să rămână la BNM pentru a întări capacitatea instituției, astfel încât aceasta să poată interveni pe piața valutară sau monetară, în caz de criză. Ceea ce propune președintele este ca această practică de cândva să fie întoarsă. Adică, profitul BNM se va duce în bugetul stat, iar din buget să fie întoarsă datoria. Noi am renunțat însă la această practică anume pentru a ne proteja în condiții de criză”, precizează expertul.
Veaceslav Ioniță mai subliniază că în cazul în care BNM va rămâne fără profit, cresc riscurile ca într-o eventuală criză, BNM-ul să fie nevoit să intervină, iar Guvernul, la rândul său, va trebui să acopere necesitățile financiare al BNM-ului. În opinia expertului, soluția președintelui ar putea trezi mai multe întrebări și din partea Fondului Monetar (FMI).
„Cred că va trebui să venim cu explicații la FMI, pentru că anume FMI a fost cel care a spus să nu mai luăm profitul BNM în bugetul stat, iar noi ne întoarcem la ceea ce a fost”, subliniază expertul economic.
În concluzie, Ioniță precizează că statul nu ar trebui să facă altceva decât să îi tragă la răspundere pe cei care se fac vinovați de frauda bancară. De aceeași părere este și Dumitru Pântea, expert economic în cadrul Expert-Grup, care susține că prin această soluție, „factorul politic se vede incapabil să ducă la bun sfârșit dosarul privind frauda bancară” și caută soluții alternative pentru a recupera miliardul.
„După fraudele la cele trei bănci, BNM a încercat să își restabilească poziția și independența, or independența BNM înseamnă capacitatea de a implementa politica monetară. Atunci când însă vii cu idei de a reduce din profitul BNM, scade capitalizarea acestei instituții. BNM nu va putea implementa politica monetară așa cum își dorește și asta îi va reduce din independență și imagine. Dacă revenim la ideea pentru ce se dau acești bani, adică pentru a compensa datoria guvernului față de BNM, apar și alte întrebări. Factorul politic se vede incapabil de a duce la bun sfârșit dosarul fraudei bancare și începe să caute alte surse pentru a rambursa banii. Cam nu e prea bună soluția asta”, punctează Pântea.
Inițiativa anunțată de președinte este criticată și de fost ministră a Finanțelor din Guvernul Sandu, Natalia Gavriliță. Potrivit ministrei, soluția pentru recuperarea miliardului nu constă în „transferul unor venituri dintr-un buzunar al statului (BNM) în altul (Ministerul Finanțelor”, ci recuperarea acestor bani de la cei care i-au furat.
„Manevra lui Igor Dodon cu așa-numita ușurare a poverii din Legea miliardului este de fapt scoaterea banilor din rezervele Băncii Naționale pentru a finanța cheltuielile enorme ale guvernării în an electoral. Încă niciodată Guvernul Moldovei nu a planificat să cheltuie atâția bani, cu surse de finanțare incerte. Întrebarea relevantă nu este de unde luăm banii cetățenilor pentru a întoarce miliardul furat. […] Întrebarea pe care trebuie să o punem lui Igor Dodon este ce sumă a recuperat din miliardul furat până acum și ce planifică să facă pentru a recupera acești bani inclusiv de la vechii săi prieteni din Parlament”, a scris Natalia Gavriliță pe pagina sa de Facebook.
În campania electorală pentru scrutinul prezidențial din 2016, Igor Dodon declara că una dintre prioritățile lui, în cazul în care va ajunge președinte al R. Moldova, este anularea „Legii miliardului”.
Deși, președintele Igor Dodon declara că va anula legea „miliardului furat”, după 4 ani de mandat în calitate de președinte al R. Moldova, acest lucru încă nu s-a întâmplat.
