Noi opinii despre creditul de 200 de milioane de euro oferit de Rusia. Un expert economic explică diferența dintre banii care-i oferă Uniunea Europeană și creditul „hibrid” din Federația Rusă
Creditul în valoare de 200 de milioane de euro oferit de Rusia este unul „hibrid”, care îmbină creditul suveran, promis anterior de autorități și creditul comercial, crede expertul economic Veaceslav Ioniță, solicitat de ZdG să se expună asupra prevederilor din acordul de creditare.
„Cel mai mare pericol din contract este ca nu cumva noi să fim nevoiți să procurăm bunuri și servicii la un preț nejustificat. Ăsta e cel mai clar pericol, iar în acest caz nici nu mai contează dobânda”, precizează Ioniță, fost președinte al Comisie Economie, Buget și Finanțe din Parlamentul R. Moldova.
Sergiu Gaibu, un alt expert economic din cadrul „Expert-Grup” atrage atenția la faptul că „practic orice datorie restantă ale oricărei entități din Moldova, către Guvernul rus sau instituții ale guvernului rus, unde există „acordul părții moldovenești”, acestea devin automat parte ale acestui contract și se pun la același „счетчик” (contor, n.r.)”.
Ioniță: Uniunea Europeană, de regulă, dă granturi, nu credite
„Este un hibrid dintre un credit suveran, cum a spus inițial prim-ministrul Chicu și un credit comercial. În cazul unui credit suveran, cum s-a spus inițial că va fi, aceștia sunt cei mai atractivi bani. Uniunea Europeană ne oferă nouă astfel de bani. Trăsăturile lor sunt următoarele: Uniunea Europeană îți pune niște condiții generale de reformare, să ai un mediu concurențial, să reformezi justiția. Cumva, îți pune niște condiționalități pe care tu, dacă le respecți, ei îți dau bani pentru acoperirea deficitului bugetar. Îți dau granturi, pentru că Uniunea Europeană, de regulă, dă granturi, nu credite. Iar acest grant tu îl utilizezi după necesitățile tale, la discreția ta. Deci, condițiile pe care UE ți le pune nu sunt direct legate de acești bani. Un credit comercial, de regulă, îl oferă multe țări atunci când ele vor să-și promoveze producția lor. A fost anterior o ofertă pentru R. Moldova din partea Poloniei de 100 de milioane de dolari. Multe țări au așa propuneri. În aceste cazuri, aceste țări, atunci când oferă creditul, pun anumite condiții. Adică, e un credit care, în mare măsură, promovează interesele țării care ți-l dă. Ce ne oferă rușii este un hibrid. Pe de o parte, este un credit care intră în bugetul de stat, pe de altă parte, Federația Rusă a pus câteva condiții care, dacă am vorbi de o țară și de o concurență civilizată, am spune că e ok. Una din condiții e ca firmele rusești să aibă și ele dreptul să participe la achiziții publice. Într-un contract comercial clasic se stipulează clar că firma care va implementa proiectul e firma noastră. Dacă n-am ști că în Federația Rusă se întâmplă lucruri nu tocmai democratice, am spune că e o condiție bună, că ar fi concurență. Dar…”, spune Veaceslav Ioniță, solicitat de ZdG.
„Al doilea risc e că pot fi condiționalități pe care noi nu le știm, gen acces la privatizări”
Cât privește dobânda de 2%, aceasta nu este una „aparent mare”, susține Ioniță. „Ținând cont că este un credit hibrid, dobânda este una bună, în opinia mea”, menționează expertul economic.
„Cel mai grav ce se poate întâmpla? Cea mai mare problemă este că dacă noi vom fi forțați bunuri și servicii la prețuri majorate din Federația Rusă. În cazul dat, ei își scot profitul nu prin dobândă, dar prin faptul că ne-au impus niște bunuri la prețuri majorate. Sunt țări care oferă credite comerciale și cu 0% dobândă, dar nu există așa ceva. Ei îți bagă dobânda în prețul produsului. Asta ar putea fi și aici. În aceste credite hibride, există riscul că vei plăti mai mult pentru bunurile și serviciile procurate din acea țară. Al doilea risc e că pot fi condiționalități pe care noi nu le știm, gen acces la privatizări. Eu nu aș avea nimic contra dacă se anunță un proces de privatizare public, participă o firmă rusească și câștigă. Eu nu am o problemă dacă este transparență. Dar, în condițiile în care aceasta poate fi o condiționalitate în contract, e o problemă. Dar asta e doar o speculație. Dar, cel mai mare pericol din contract este ca nu cumva noi să fim nevoiți să procurăm bunuri și servicii la un preț nejustificat. Ăsta e cel mai clar pericol, iar în acest caz nici nu mai contează dobânda”, precizează Veaceslav Ioniță, expert economic în cadrul „Idis-Viitorul”.
Expertul economic Sergiu Gaibu de la „Expert-Grup” atrage, la rândul său atenția că „penalitatea este de 3% pentru restanță. 5% în total. Nu e prea frumos. Partea proastă este că la fiecare jumate de an atât dobânda cât și penalitatea se capitalizează și asupra lor respectiv se aplică aceeași dobândă și penalitate. Și așa fiecare jumate de an. În Moldova a fost interzis acest „procedeu” financiar băncilor comerciale încă mulți ani în urmă. Așa tip de „счетчик” a îngropat multe businessuri”, precizează Gaibu.
Acordul de livrare a gazelor cu înghețarea datoriilor, spre exemplu – poate fi considerat „acord”?
„Partea cea mai proastă este existența articolul 7. p.2, care este un cal troian evident. Practic orice datorie restantă ale oricărei entități din Moldova, către Guvernul rus sau instituții ale guvernului rus, unde există „acordul părții moldovenești”, acestea devin automat parte ale acestui contract și se pun la același „счетчик” (contor, n.r.). Ce înseamnă „acordul părții moldovenești” la fel nu este clar și tocmai formularea vagă deschide poartă largă la interpretări variate. Acordul de livrare a gazelor cu înghețarea datoriilor, spre exemplu – poate fi considerat „acord”? Trebuie să se expună juriștii. În general legarea altor datorii cu acest contract în sine este destul de urâtă chestie și necesită o analiză detaliată și un raport exhaustiv al Ministerului Finanțelor privind datoriile și garanțiile care ar cădea sub incidența acestui punct și interpretarea de către Ministerul Justiției a noțiunii de „acord ale părții moldovenești” și care din totalitatea acordurilor ar cădea sub această incidență”, crede expertul economic.
„Dar, în general, mai bine ca un astfel de acord să nu fie semnat și nici ratificat. Dacă cumva, datoria pe gaze va fi atașată la acest acord, în baza articolul 7, p.2, conform acestui „счетчик”, din 7 miliarde, în 10 ani se transformă în 11.5 miliarde dolari. Totuși în interesul cui lucrează guvernul, dacă admite așa clauze în contractele semnate?”, se întreabă Sergiu Gaibu.
Alți doi experți economici au criticat acordul de creditare
Anterior, acordul de creditare în sumă de 200 de milioane de euro, semnat de R. Moldova și Federația Rusă a fost criticat de alți experți din domeniu.
Expertul economic precizează că „de fapt, acest credit pare a fi cea mai scumpă resursă creditară pe care R. Moldova o contractează în această perioadă. Resursele creditare aprobate de FMI în sumă de echivalent 235 miloane dolari SUA vor fi mai ieftine și pentru o perioadă de 30 ani. Iar resurse în euro puteau fi accesate de R. Moldova mai ieftin de la Bruxelles, dacă erau făcute și solicitările respective”.
Citiți și: Un expert economic spune „de ce împrumutul cu Federația Rusă NU trebuie aprobat în forma semnată. Este total în dezavantajul R. Moldova. Chiar dăunător”
Vineri, 17 aprilie, la o distanță de mai bine de patru luni de la anunțul că rușii vor oferi R. Moldova un credit de 500 de milioane de dolari, președintele Igor Dodon anunță că Ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguță, a semnat împreună cu conducerea ministerului de finanțe rus Acordul de creditare cu R. Moldova, care prevede acordarea unui credit în valoare de 200 milioane de euro.
