Monedele de 1, 2, 5 și 10 lei introduse de astăzi în uz, între utilitate, majorări de prețuri și standarde de calitate
De astăzi, 28 februarie, în circulație sunt puse o serie nouă de monede metalice: de 1, 2, 5 și 10 lei. Acestea vor circula în paralel cu bancnotele existente de aceeași valoare nominală. Banca Națională a Moldovei (BNM) argumentează necesitatea introducerii monedelor prin faptul că acestea au o durată de viață de cel puțin zece ori mai mare decât bancnotele de hârtie, pot fi reciclate și, în primul rând, permit economii substanțiale ale costurilor de producție. Subiectul a împărțit opinia publică în două tabere. Expertul economic Veaceslav Negruța anticipează o „rotunjire” a prețurilor în sensul creșterii și utilitatea redusă a monedelor. Activistul civic și expertul în dezvoltare urbană, Victor Chironda, este de părere că schimbarea este o premisă a modernizării, dar și a majorătii taxelor pentru călătoriile cu transportul public.
Banca Națională a Moldovei (BNM) susține că noile monede sunt introduse urmare unui studiu economic amplu privind utilizarea banilor în numerar în R. Moldova și pe plan internațional și că concluziile acestuia au fost confirmate de experți independenți, autorități locale și centrale, reprezentanți ai mediului de afaceri și bancar, care au fost consultați în vara-toamna anului trecut.
Potrivit studiului BNM, bancnotele cu valoare mică utilizate în R. Moldova au intrat în „zona de monetizare” – definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice – ceea ce explică uzura lor rapidă.
„Punerea în circulație a noilor monede va optimiza utilizarea banilor în numerar din Republica Moldova conform celor mai bune practici internaționale în domeniul circulației monetare. Adițional, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal va permite economii substanțiale ale costurilor de producție suportate de BNM. La cost similar per unitate, monedele au o durată de viață de cel puțin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică. Introducerea monedei de 2 lei va simplifica suplimentar achitările zilnice. Comode și ușoare, noile monede sunt prietenoase mediului ambiant și pot fi reciclate”, scrie BNM într-un comunicat de presă în care argumentează necesitatea introducerii monedelor.
Monedele de 1 leu și de 2 lei sunt confecționate din oțel placat cu nichel și au o nuanță argintie. Cele de 5 și 10 lei sunt confecționate din oțel, acoperit cu nichel și alamă, ceea ce le conferă un aspect bimetalic: centru argintiu înconjurat de un inel auriu pentru moneda de 5 lei și respectiv, centru auriu înconjurat de un inel argintiu pentru moneda de 10 lei.
Fiecare monedă are muchie cu zimți diferiți, pentru a diferenția mai ușor valoarea nominală a monedelor, în particular de către persoanele cu deficiențe de vedere. Muchia monedei de 10 lei poartă suplimentar inscripția repetată a cuvântului MOLDOVA, precedat și urmat de o stea.
Pe revers, în partea de sus, monedele poartă o monogramă din literele majuscule „R” și „M” – acronim al denumirii statului – „Republica Moldova”. Monograma este gravată folosind un procedeu holografic. Literele „R” și „M” devin vizibile, prin alternanță, când se rotește moneda spre stânga-dreapta. Pe suprafața cifrelor a fost aplicată microgravura cu legenda „BNM”.
Alăturarea celor patru monede reconstituie, pe avers, imaginea stilizată a stemei Principatului Moldovei, inclusă într-un cvadrilob, cu elemente heraldice de epocă: capul de bour, privit frontal, cu:
- luna, în fază de crai-nou pe moneda de 1 leu;
- soarele – pe moneda de 2 lei;
- steaua sub forma unui luceafăr, coroana princiară deasupra coarnelor bourului și trandafirul heraldic – pe moneda de 5 lei;
- scutul dinastic domnesc din epoca lui Ștefan cel Mare – pe moneda de 10 lei.
Noile monede, susține BNM, întrunesc cele mai înalte standarde de calitate și elemente cu un nivel înalt de siguranță, care asigură o protecție eficientă împotriva contrafacerii.
Natan Garștea, consilier al guvernatorului BNM, susține că monedele au o greutate mică. Respectiv, 10 lei în monede de un leu au o greutate de 44,5 grame, în monede de 2 lei cântăresc 33,5 grame, iar în monede de 5 lei – 14,2 grame. Moneda de 10 lei cântărește 7,65 grame.
Fost ministru al Finanțelor, expertul economic Veaceslav Negruța enumeră câteva avantaje și dezavantaje referitor la introducerea în uz a monedelor. La capitolul avantaje, expertul menționează: „noi, frumoase, atrăgătoare, cu elemente de noblețe (presupun (prea) scumpe), cu încărcătură simbolică (poate în exces și în contradictoriu pe alocuri – opinie de amator în heraldică și numismatică)”.
Drept dezavantaj Veaceslav Negruța consideră utilitatea redusă. Acesta susține că introducerea monedelor este în detrimentul plăților cu carduri și că anticipează „rotunjire la prețuri, în sensul creșterii”. Negruța mai menționează la acest capitol costul de adaptare a portofelelor și bănuții scoți din circuit.
Activistul civic și expertul în dezvoltare urbană, Victor Chironda, anticipează în această schimbare o premiză pentru modernizare.
„E mai degrabă o premisă pentru modernizare. În următorii ani va fi implementată taxarea electronică în transportul public, microbuzele vor fi înlocuite cu autobuze de mică capacitate iar pentru plata cu monede există echipament special de sortare și numărare. Și da, prețurile pentru călătorie în transportul public vor crește și va fi foarte comod de plătit cu moneda de 5 lei, sau chiar cu cea de 10”, a scris pe pagina sa de Facebook Victor Chironda.
La evenimentul organizat de Banca Națională a Moldovei, dedicat monedei naționale la cea de-a 25-a aniversare, președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu a interpretat introducerea în uz a noilor monede drept un semn ce denotă „un standard nou de calitate și la un nou nivel de dezvoltare”.
„Astăzi, scriem o nouă pagină în istoria noastră. Moneda națională este o expresie a suveranității, independenței și nivelului de dezvoltare a unui stat. Prin introducerea noilor monede metalice ajungem și noi la un standard nou de calitate și la un nou nivel de dezvoltare”, a declarat Candu, care a mai adăugat că datorită eforturilor conjugate ale autorităților, R. Moldova a reușit să depășească criza bancară și economică, să elaboreze o legislație conformă standardelor europene, care conține abordări sistemice noi, oferă transparență în acționariat, introduce noi elemente de guvernanță corporativă și standarde de calitate în domeniul financiar-bancar. Andrian Candu însă nu a argumentat prin exemple afirmațiile făcute.