„Mica reformă fiscală”, în an electoral

După ce premierul Pavel Filip a anunțat ieri, în cadrul briefingului săptămânal al PDM despre startul unei reforme fiscale, astăzi, 25 iulie, Guvernul a avizat pozitiv mai multe acte legislative în acest sens. Pachetul legislativ aprobat prevede reduceri de impozite pentru anumite categorii de contribuabili, dublarea scutirii personale, dar și reducerea cotei TVA pentru unele servicii. 

„Este un pachet complex, la care s-a muncit foarte mult și vreau să mulțumesc tuturor colegilor din Parlament, dar și de la Guvern care au muncit la elaborarea acestui pachet. Esența acestui pachet este o mică reformă fiscală, care vine cu unele îmbunătățiri”, a declarat în deschiderea ședinței, premierul Pavel Filip.

Potrivit unui studiu, bugetul de stat nu primește aproximativ 3,5 miliarde de lei din cauza plății salariilor în plic, iar prin implementarea pachetului legislativ, Guvernul speră că va contribui la eliminarea acestui fenomen, care, în prezent, are 2 efecte: pensii mici (pentru că nu se contribuie la sistemul de pensii) și venituri mai reduse la bugetul de stat colectate sub formă de impozite.

Pentru a reduce fenomenul salariilor în plic Executivul propune:

• reducerea impozitului pe venit pentru persoane fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice,
• reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18% ( se referă exclusiv la sectorul corporativ),
• dublarea scutirii personale, de la 11 280 de lei la 24 000 de lei.

Pentru prima dată, cei care primesc salarii sub minimul de existență (1 862,4 lei în 2017) nu vor mai plăti impozite.

De asemenea, pentru a elimina evaziunea fiscală a agenților economici din domeniul serviciilor HORECA (n.r.: hoteluri, restaurante, cafenele) și taximetrie, Guvernul propune următoarele:

• pentru industria HORECA – reducerea cotei TVA de la 20% la 10% pentru serviciile din restaurante, hoteluri, cafenele, catering etc.
• pentru activitatea taximetriștilor se propune un regim special de impozitare a angajaților cu salarii sub 10 mii de lei lunar cu aplicarea unui impozit fix pe venit de 500 de lei lunar. Totodată, se măresc amenzile pentru activitatea fără licență, iar pasagerul poate refuza achitarea călătoriei dacă nu primește bon de casă.

Acum un an, în iulie 2017, câteva organizaţii din R. Moldova propuneau Ministerului Finanţelor ajustarea cotei TVA pentru produsele alimentare și serviciile de alimentație publică de la 20% la 8%. Centrul de Politici şi Reforme din Moldova (CPR Moldova) a realizat și un studiu în acest sens, care arăta că R. Moldova are cea mai înaltă cotă TVA la produsele alimentare și serviciile prestate de unităţile de alimentaţie publică din Europa. Un demers prin care s-a propus introducerea modificărilor respective în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2017 a fost transmis Ministerului Finanţelor de către CPR Moldova împreună cu Alianța Intreprinderilor Străine Mici (FSEA), Asociația Patronală „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova” (MĂR) și Asociația Patronală a Subiecților Comerțului Interior ( „ProBiz”).

O altă decizie a Guvernului, pentru a aduce banii din economia tenebră în economia reală, este ca persoanele fizice să poată declara voluntar bunurile nedeclarate: acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 decembrie 2018.

Guvernul precizează că nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor etc, dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. „În așa mod, Guvernul, în urma discuțiilor cu partenerii externi, urmărește să se asigure că în Republica Moldova nu vor mai intra bani frauduloși sau proveniți din furtul miliardului ori alte ilegalități”, se arată într-un comunicat al Executivului.

Pachetul legislativ avizat pozitiv astăzi de Guvern mai prevede majorarea de la 2 la 3 ani a termenului-limită de repatriere a valutei pentru rezultatele contractelor externe, controlul la fața locului se va face doar după verificarea actelor, limitarea atribuțiilor Serviciului de Informații și Securitate legate de investigarea infracțiunilor economice și anularea amenzilor și penalităților de întârziere în cazul achitării impozitelor și taxelor până la 10 decembrie 2018.

Pachetul legislativ avizat astăzi pozitiv de Guvern urmează să fie examinat și adoptat de Parlament și să intre în vigoare la data de 1 octombrie 2018.