Mai multe instituții publice, printre care clădirile Parlamentului și a Președinție, vor fi reconectate la sistemul centralizat de termoficare
Douăsprezece instituții publice, printre care edificiile Parlamentului, Președinției, Comisia Electorală Centrală, Ministerul Muncii și Protecției Sociale sunt în proces de reconectare la sistemul centralizat de termoficare, anunță luni, 12 septembrie, S.A. Termoelectrica.
Potrivit companiei, acțiunea vine în contextul asigurării securității energetice a statului, prin micșorarea consumului de gaze naturale la nivel de țară și majorarea utilizării resurselor energetice alternative, inclusiv având în vedere asigurarea eficienței energetice și producerea energiei termice și electrice în cogenerare.
„Complexul clădirilor instituțiilor publice respective dispun de tot echipamentul termotehnic necesar pentru consum de energie termică în cadrul Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică”, menționează Termoelectrica.
Astfel, clădirile sunt asigurate cu puncte termice individuale moderne și automatizate, cu control de la distanță și cu posibilitatea de reglare automată a temperaturii în funcție de parametrii setați, inclusiv în funcție de temperatura aerului exterior, ceea ce asigură un grad înalt de eficiență energetică, susține compania.
Lucrările necesare privind reconectarea instituțiilor publice respective la SACET au fost executate în cadrul Proiectului de Îmbunătățire a Eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (PIESACET I), Pachetul: Reconectarea instituțiilor publice la SACET Chișinău. Pachetul a presupus instalarea Punctelor Termice Individuale și reconstrucția rețelelor termice aferente pentru reconectarea la SACET a 44 de instituții publice.
Măsurile de prevenire și atenuare a impactului crizei energetice în caz de limitare a furnizării gazelor naturale și pregătirea pentru sezonul de încălzire 2022-2023 au fost aprobate de Guvern în cadrul ședinței din 24 august.
Astfel, potrivit Executivului, documentul prevede:
1. Aprobarea măsurilor necesare în vederea prevenirii și atenuării impactului în caz de limitare a furnizării gazelor naturale.
Acestea vizează buna organizare a gestionarilor consumatorilor de energie și a sistemelor de alimentare cu energie termică și electrică, în special:
- accelerarea implementării programelor de eficientizare a consumului de energie;
- întreprinderea acțiunilor necesare pentru facilitatea importului de materie primă pentru producerea biocombustibililor solizi;
- identificarea măsurilor de aplicare a facilităților fiscale pentru promovarea surselor de energie regenerabilă și a eficienței energetice;
- întreprinderea măsurilor de asigurare a necesarului de lemne de foc pentru sezonul de încălzire 2022-2023 etc.
2. Aprobarea a 27 de măsuri pentru reducerea și atenuarea impactului unei potențiale crize a gazelor, în conformitate cu 3 scenarii cu probabilități de limitare a furnizării gazelor naturale în proporție de 35%, 50% sau 100%.
3. Primele 5 măsuri de reducere a consumului de gaze naturale cu sau fără apariția unor limitări de furnizare a gazelor naturale se aplică în mod obligatoriu, indiferent dacă vor exista sau nu limitări de livrare a gazelor naturale.
Următoarele se vor aplica gradual, în funcție de scenariul real de limitare al furnizărilor de gaze.
Printre acestea se numără: reducerea cu 10 % a temperaturii agentului termic livrat în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică; trecerea SA „Termoelectrica” (CET Sursa 1) la combustibil alternativ (păcură); utilizarea stocurilor de gaze naturale din rețelele de transport naționale; utilizarea stocurilor strategice de gaze naturale disponibile etc.
Tot aici se regăsesc măsurile privind sistarea iluminatului stradal și organizarea orelor online.
Mai exact, responsabil de organizarea procesului de studii online, în caz de necesitate, va fi Ministerul Educației și Cercetării, fiind recomandată următoarea măsură de reducere a consumului de gaze naturale:
„Analizarea posibilităților și, în caz de necesitate, organizarea procesului de învățământ la distanță/on-line pentru instituțiile de învățământ, unde nu există alte surse de încălzire”.
Se recomandă Administrației Publice Locale ( APL):
„Analizarea posibilităților de reducere a consumului de energie electrică în cadrul sistemelor de iluminat public și cel neesențial (publicitar, arhitectural, etc.) și, în caz de necesitate, optimizarea programului de funcționare a acestora”.
4. Instituirea Comisiei Guvernamentale de coordonare a măsurilor de prevenire și atenuare a impactului crizei energetice în caz de limitare a furnizării gazelor naturale și pregătire pentru perioada sezonului de încălzire 2022-2023.
Din componența acesteia vor face parte reprezentanți ai autorităților și întreprinderilor de profil. Comisia va aproba decizii operative, în caz de necesitate, pentru asigurarea consumatorilor cu energie, precum ar fi facilitarea procesului de aplicare a prevederilor Planului și elaborarea propunerilor pentru a fi înaintate în adresa Comisiei pentru Situații Excepționale.
Executivul susține că proiectul a fost coordonat cu autoritățile interesate, întreprinderile din domeniul energetic, inclusiv cu reprezentanți ai societății civile, propunerile şi sugestiile cărora au fost luate în considerare.
„Scopul proiectului constă în identificarea și realizarea în termeni utili a măsurilor de prevenire și de atenuare a impactului unei posibile crize energetice asupra prețurilor și securității aprovizionării cu energie a R. Moldova”, spun reprezentanții Guvernului.