Lupta cu prețurile. Cauze, previziuni și recomandări pentru Guvern și cetățeni

Rata anuală a inflației în R. Moldova a atins un nivel record de 27% în luna aprilie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, R. Moldova devenind una dintre cele mai afectate țări din Europa. Pe fondul majorării semnificative a prețurilor atât la produsele de baza, cât și la resursele energetice, oamenii sunt nevoiți să-și schimbe modul de viață, să renunțe la anumite produse sau servicii și să economisească.

Experții atenționează că prețurile vor crește în continuare și îndeamnă cetățenii să-și facă rezerve și să-și modereze cheltuielile. Totodată, în timp ce autoritățile dau asigurări că lucrează asupra unui set de politici care au drept scop majorarea veniturilor populației, experții recomandă Guvernului să identifice măsuri pentru a ajuta populația în această situație de criză, dar și să nu uite de lupta cu monopolurile și înțelegerile de cartel.

Cum trăiesc oamenii pe timp de criză?

Ludmila Castraveț, producătoare locală de fructe și pomușoare uscate: „Scumpirile, sigur, ne-au pus pe jar. Principala noastră frământare este cea legată de producere: să mai producem sau nu? Calculele pe care le-am făcut arată că, în urma scumpirilor la combustibil, materie primă, energie electrică, prețurile produselor noastre ar trebui să fie excesiv de mari. În R. Moldova, cine și-ar putea permite să cheltuie (cheltuiască – n.r.) prea mult pentru produse care nu fac parte din categoria celor de primă necesitate. De altfel, în ultimul timp, am și înregistrat o reducere sesizabilă a vânzărilor. Avem 5 copii și 8 nepoți. Regula cea mai importantă pe care am adoptat-o chiar și până la creșterea prețurilor e să nu facem risipă de produse alimentare. Mâncăm modest, de obicei – acasă. Raționalizăm consumul. Cumpărăm o pâine la două zile, 500 de gr de zahăr folosim lunar, un borcan de miere ne ajunge pe 3-4 săptămâni, carne consumăm câte 1-2 kg săptămânal. Terciurile și mămăliga nu lipsesc din meniul familiei noastre. Da, nu consumăm alcool și nu fumăm, iar acest mod sănătos de viață ne ajută să și economisim ceva bani”.

Alina Andronache, expertă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, mamă a trei copii: „Când ai trei copii, așa cum e în familia noastră, creșterea prețurilor poate deveni o adevărată povară, dacă nu monitorizezi cu strictețe fiecare cumpărătură pe care o faci. De obicei, la sfârșit de săptămână, facem cumpărături pentru săptămâna următoare. Prețurile au crescut simțitor, iar bugetul săptămânal al familiei noastre a rămas același. Ce putem întreprinde? Căutăm alternative. Facem economii, pe deoparte, iar pe de altă parte, și eu, și soțul am decis că e nevoie să muncim mai mult, pentru a face față majorărilor de prețuri. Soțul, fiind muzician, a plecat la muncă peste hotare, eu încerc să muncesc aici, concomitent în câteva proiecte. Personal, nu sunt adepta prestațiilor sociale, dar autoritățile ar trebui să elaboreze o strategie ce ar permite scutirea, cel puțin parțială, de achitare a unor impozite sau restituirea, la sfârșit de an, a unei părți din impozitele achitate de angajați”.

Raisa Mahu, pensionară: „Acum 25 de ani, mama mea, cu pensia sa după 40 de ani de muncă în școală, nu putea achita consumul de gaze. Cam în aceeași situație sunt și eu acum, dar nu mă plâng. Devenim mai economi. Iarna căldura o dăm la minim. Dezvoltăm cultura mersului pe jos, economisind din cheltuielile pentru transport. Demult auzisem că germanii, când își spală dinții, închid robinetul cu apă. Putem să ne culcăm mai devreme și să ne trezim mai dimineață, economisind consumul de curent electric. Personal, fac piața după ora 16.00, când totul e mai ieftin. Profit de reducerile din rețelele de magazine. Nu mai facem mese copioase – mâncăm ca italienii – un fel de mâncare și salată. În vacanțe nu mai plecăm la mare, ci la Nistru. Cei care au terenuri pe lângă casă, pot crește legume, ca să cumpere mai puțin. Până la urmă, toate sunt trecătoare, important e să fie pace, că altele se rezolvă”.

„Vom avea în continuare o creștere a prețurilor destul de puternică”. Sfaturile experților pentru autorități și pentru cetățeni

Veaceslav Ioniță, expert economic, IDIS Viitorul: „În acest an, din păcate, vom avea în continuare o creștere a prețurilor destul de puternică. Creșterea prețurilor este alimentată de două surse de bază. Prima – sectorul energetic, tarifele reglementate, apă, canalizare, problemele care 10 ani de zile nu s-au rezolvat acum au explodat. Asta-i iresponsabilitatea tuturor guvernărilor din ultimii 10 ani. 2. Produsele alimentare care au trecut de 30% vor continua să crească. Nu prea avem măsuri de a reduce inflația. Noi nu putem reduce prețurile la gaz, benzină, motorină. Unica ce putem face este suportul oferit, ceea ce a făcut Guvernul anul trecut. Acum Guvernul ar trebui să ofere suport material celor care au venituri mici.  (…) În acest an, veniturile reale ale populației sunt cu 15% mai mici decât anul trecut. Guvernul ar trebui să ofere subvenții sau pensii energetice, dar acestea ar trebui să fie targhetate. Ar trebui să fie introdusă o pensie energetică și să fie identificate anumite categorii de populație, care să fie 40% din toți consumatorii, și să le fie oferite subvenții financiare. A doua măsură este majorarea salariului în sectorul bugetar. Ideal ar fi să majoreze la toți bugetarii, dar noi nu avem de unde. Guvernul ar trebui să majoreze salariile minime cu 40%, iar la ceilalți cu 10%”.

Viorel Gîrbu, expert economic: „1. Autoritățile să se clarifice de ce cresc prețurile, să facă o analiză (de exemplu, prețurile din regiune și la noi) și să identifice deficiențele existente (monopol, reglementări ineficiente). 2. Dacă sunt înțelegeri de cartel/ monopol, atunci prețurile pe un interval de timp ar trebui să fie reglementate de autorități, în paralel să se elaboreze un plan de depășire a acestor situații 3. Reducerea taxelor pentru mărfurile esențiale, pe un interval de timp 4. Oferirea de suport agenților economici relevanți sub formă de credite și excluderea unor reglementări ineficiente (producători, logistică) pentru a crește volumul de producție și servicii oferite 5. Realocarea și dezvoltarea unor capacități de producție pentru acele mărfuri de import pentru care prețurile sunt mari.”

Mariana Iațco, expertă politici publice, IDIS Viitorul: „Majorarea prețurilor la carburanţi: Este important de a analiza foarte amănunțit structura preţului la carburanţii importaţi, de la achiziţie, taxe şi accize, alte costuri de import până la marja de supraprofit pe care şi-o stabileşte vânzătorul cu amănuntul. Acest fapt poate oferi un răspuns foarte clar de ce cresc prețurile la carburanţi. Pârghiile, prin care poate interveni Guvernul la monitorizarea şi influenţarea preţurilor sunt foarte multe: de la diminuarea accizelor şi scutirea de TVA până la aplicarea unor limite de preţ, la general.

Preţurile la produsele alimentare şi ulei: Situaţia actuală în regiune, precum şi criza economică mondială conduc la faptul ca, spre toamnă, să crească preţurile la grâu şi ulei. Se recomandă Guvernului să susțină şi să încurajeze producătorii, ca să fie semănate, în primul rând, acele culturi, care să ne asigure securitatea alimentară.

Impactul scumpirilor asupra cetăţenilor: Actualmente, Guvernul nu dispune de rezerve suficiente pentru a interveni în minimizarea impactului scumpirilor. Se recomandă ca pentru produsele de primă necesitate (pâine, lactate, uleiuri) Guvernul să diminueze TVA-ul – ca o măsură temporară – până când nu se va normaliza situaţia pe piaţa internă sau se vor face suficiente rezerve de stat, care vor acoperi diferenţele de scumpiri la aceste produse. Ca o recomandare se propune efectuarea de urgenţă de către Guvern a stocurilor strategice de produse alimentare, uleioase, agricole. Şi desigur, luarea sub control riguros a tot ceea ce este „produs alimentar” care se exportă, în special grânele, uleiurile. Guvernul trebuie să aibă o situaţie foarte clară privind consumul real de către populaţie a produselor alimentare pe diferite categorii, atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă. Şi de aici să-şi facă stocurile necesare.

Recomandări pentru cetăţeni:

1. Cea mai simplă soluţie: rezerve de produse alimentare (pentru o perioadă de consum de la 1 până la 3 luni)
2. Moderarea cheltuielilor pentru consumul produselor de importanţă redusă, ceea ce va permite crearea unor economii de mijloace băneşti.
3. Informarea doar din surse oficiale pentru a evita capcanele toxice propagandistice şi panica, care poate fi generată de situaţii artificiale sau ştiri false”.

Guvernul continuă lucrul la setul de politici pe care l-a pornit încă din toamnă

Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Natalia Gavrilița: „Situația din țară și criza în care ne aflăm se datorează tuturor fenomenelor economice și tuturor proceselor care au loc în țară, în regiune și în lume, la nivel mondial. Ceea ce ține de inflație și creșterea prețurilor, iarăși acesta este un fenomen care lovește economiile tuturor statelor afectate de crize și postpandemică, și acutizate de războiul din regiune. Inflația nu este un proces cauzat sau controlat de Guvern, la fel ca și creșterea prețurilor, pentru că, până la urmă, una rezultă din alta. Ceea ce poate face Guvernul, ce face și ce va continua să facă, asta este să promoveze politicile sale de susținere a cetățenilor prin implementarea mecanismelor care sunt sustenabile și care vor permite creșterea veniturilor cetățenilor. Aici vorbim despre plățile sociale, despre indexarea pensiilor, indexarea plăților sociale, majorarea salariilor, majorarea pensiilor și așa mai departe. Acesta este un mecanism sustenabil. Faptul că oamenii știu că în fiecare lună primesc un salariu și că acesta poate fi majorat, sau pensia, asta le permite oamenilor și să-și calculeze banii corect, și să-și planifice banii eficient. Absolut tot ce face Guvernul la moment este concentrat pe gestionarea acestei crize, care este una majoră. La acest moment, Guvernul continuă lucrul la setul de politici pe care l-a pornit încă din toamnă”.

Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie: „Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem e să muncim asupra creșterii veniturilor populației, atât pe partea de pensii, cât și pe partea de salarii. Pe partea de pensii, am și modificat formula de indexare anul acesta și am asigurat o indexare de trei ori mai mare decât ar fi fost dacă nu interveneam. Pe partea de salarii, sperăm la următoarea rectificare bugetară, care ar trebui să aibă loc în luna august, să vină cu noutăți bune pentru salariații din sectorul public și să asigurăm o majorare mai semnificativă. Totodată, se discută și pe majorarea adițională a salariului minim în sectorul bugetar. Adițional, când vorbim de prețuri, Consiliul Concurenței are un rol deosebit aici: ca să asigure că nu există monopoluri pe piață și nu se întâmplă situații precum ceea ce am văzut în cazul uleiului și am văzut că s-a sesizat Consiliul, deși, poate, un pic tardiv și ar trebui să fie mai pro-activ în a monitoriza situația și a interveni unde este posibil. Deci, există niște opțiuni, ele, în linii generale, se implementează”.

Cum luptă țările din UE cu inflația?

Țările europene au adoptat bugete de miliarde de euro pentru a tempera impactul majorării prețurilor la produsele energetice care au determinat și scumpirea celorlalte produse. La 23 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză pentru a sprijini economia și populația, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Documentul prevede că statele membre ale UE pot oferi ajutoare și
despăgubiri întreprinderilor afectate, dar și împrumuturi subvenționate.

În România, în contextul scumpirii resurselor energetice, începând cu noiembrie 2021, statul a oferit subvenții pentru populația vulnerabilă și compensații spitalelor, școlilor și organizațiilor non guvernamentale de importanță socială. După începerea războiului din Ucraina, Guvernul României a impus un plafon de un an pentru prețurile la energie electrică și gaze naturale.

În Georgia au fost luate măsuri antiinflaționiste, printr-o politică monetară strică ce țintește diminuarea inflației, care, însă, a dus la creșterea dobânzilor la credite. A fost limitată inclusiv perioada pentru care poate fi luat un credit ipotecar, de la 15 la 10 ani.

În Cehia, care înregistrează una dintre cele mai mari inflații în UE, după invazia rusă în Ucraina, guvernul a anulat taxele rutiere pentru autoturisme, autobuze și camioane de până la douăsprezece tone. Anterior, pentru unele întreprinderi mici și mijlocii care au înregistrat creșteri ale facturilor la energie de peste 100% li s-a oferit împrumut garantat de stat, cu o rată a dobânzii de 0% pentru a-și acoperi costurile
cheltuielilor operaționale.

În Polonia, din octombrie 2021 au fost adoptate măsuri pentru a proteja cele mai vulnerabile gospodării, fiind majorate indemnizațiile acestora. O măsură similară a fost concepută și pentru sectorul agricol. Au fost aplicate mai multe scutiri de taxe și impozite pentru păturile mai sărace și s-au oferit alocații. De asemenea, a fost redus TVA-ul până la 0 la sută pentru produse alimentare, gaze și îngrășăminte, până la 8% – la benzină și motorină și până la 5% – la încălzire, pe o perioadă de 6 luni.

În Germania, statul le-a acoperit integral familiilor vulnerabile facturile pentru încălzire, printr-o decizie din ianuarie 2022. Gospodăriile cu venituri mici vor primi până la vară granturi unice pentru achitarea facturilor la energie. La 24 martie, coaliția de guvernare a decis o reducere temporară a prețurilor la combustibil, timp de trei luni. Alte măsuri includ o plată unică de 300 de euro și câte 100 de euro
suplimentar la alocațiile pentru copii, precum și o reducere lunară de 9 euro pe lună pentru transportul public.

Primele dintre numeroasele măsuri de compensare a creșterii prețurilor la energia electrică au fost adoptate în Italia, în septembrie 2021. De atunci până în prezent, au fost alocate peste 42 de miliarde de euro pentru atenuarea impactului prețurilor mari la resursele energetice. Măsurile au vizat reducerea taxelor pentru întreprinderile mici din sectorul energetic și plata unor facturi. Familiile vulnerabile au primit ajutoare sociale mai mari sau le-au fost compensate parțial facturile la energie. 480 de milioane de euro au fost alocate pentru anularea taxelor la facturile de gaz pentru toți utilizatorii.

Guvernul italian a introdus, de asemenea, posibilitatea consumatorilor de a-și plăti în rate multiple facturile de energie pentru tot anul 2022. O altă măsură vizează peste 5 milioane de gospodării, care achită facturile la gaz și electricitate la prețurile din vara anului 2021. Pentru 28 de milioane de lucrători și
pensionari cu un nivel de venit mai mic de 35 de mii de euro pe an, le-a fost oferit un bonus unic de 200 de euro. Au fost diminuate impozitele pentru asigurările sociale ale funcționarilor publici. Totodată, au fost majorate impozitelor pe profit pentru companiile energetice care au beneficiat de creșterea prețurilor la energie. A fost creat un fond de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile care tranzacționează cu Rusia, Ucraina și Belarus. Au fost reduse accizele la carburanți. Totodată, au fost ajustate prețurile la achiziții publice, din cauza majorării prețurilor la materiile prime.

Inflația este determinată de creșterea generală a prețurilor la bunuri și servicii. Totodată, aceasta se manifestă printr-o scădere a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau scăzut într-un anumit interval de timp. De obicei, acest indice este calculat de la o lună la alta, de la un an la altul sau de la începutul anului, și arată cât de repede și de mult au crescut prețurile în perioada respectivă.