Indemnizațiile anuale de sute de mii de lei ale funcționarilor APP. Expert: „Este o mită ascunsă în acest sistem”

Funcționarii din cadrul Agenției Proprietății Publice (APP) încasează anual, pe lângă veniturile salariale, indemnizații de sute de mii de lei de la unele întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat.

ZdG a analizat declarațiile de avere și interese persoanele pentru 2019 ale unor funcționari din cadrul APP și a constatat că angajați cu funcții de conducere în APP au fost numiți membri în organele de conducere ale unor întreprinderi importante de stat și societăți pe acțiuni.  

Astfel, ZdG a analizat declarațiile de avere și interese ale șefei Direcției relații funciare și bunuri imobile a APP, Natalia Chilaru, și a șefei adjuncte a Direcției privatizare și post-privatizare, Alina Boțoc, ambele funcționare fiind reprezentante ale statului în cadrul mai multor întreprinderi.

Din declarația de avere și interese personale pentru 2019, depusă de Natalia Chilaru, aflăm că, în 2019, ea a încasat de la APP un salariu de 164,7 mii de lei. Suplimentar, Chilaru a beneficiat de numeroase indemnizații din activitatea de reprezentant al statului în societăți comerciale. Astfel, de la ÎS Întreprinderea Silvo-Cinegetică Manta V, Chilaru a primit o indemnizație de 28.353 mii de lei. Totodată, de la SA Tutun CTC a încasat 17.200 mii de lei.

De la PP Revista Social-Culturală Moldova IS a obținut 12.000 mii de lei. Tot în 2019, Chilaru a beneficiat de o indemnizație de 105.556 mii de lei de la SA Metalferos, de la IS Radiocomunicații a primit 4.714 mii de lei, de la SA Furnizarea Energiei Electrice-Nord – peste 90.813 mii de lei, iar de la SA Moldtelecom a primit 57.794 mii lei. De asemenea, Chilaru a mai beneficiat de o indemnizație de 17.935 mii de lei de la ÎS Moldova-Concert OCI, dar și de o indemnizație de 15.437 mii lei de la IS Combinatul de Vinuri Mileștii Mici.

Am încercat să o contactăm repetat pe Natalia Chilaru, pentru a afla ce activități ale sale au fost remunerate suplimentar, dar de la Direcția relații funciare și bunuri imobile ni s-a comunicat că funcționara s-ar afla în ședințe, recomandându-ne să revenim, ulterior însă nimeni nu mai răspundea la apeluri. Peste câteva zile, am telefonat repetat. Persoana care a răspuns ne-a comunicat că Natalia Chilaru se află în concediu medical, refuzând să ne ofere un număr de telefon.

O altă funcționară din cadrul APP este Alina Boțoc, șefă adjunctă a Direcției privatizare și post-privatizare. Din declarația de avere și interese personale pentru 2019, aflăm că Boțoc a beneficiat de un salariu de 164.894 mii lei de la APP, primind și mai multe remunerări de la diverse instituții: 36.142 mii de lei – de la SA Barza Albă, 43.871 mii de lei – de la SA Drumuri Rîșcani, iar de la IS Teatrul Național „Mihai Eminescu” a ridicat o indemnizație de 11.000 mii de lei. Totodată, în 2019, Boțoc a beneficiat de o indemnizație de 39.063 mii lei de la ÎS Combinatul Poligrafic din Chișinău, de 21.550 mii de lei – de la ISP Rural Proiect. În aceeași perioadă, Boțoc a beneficiat de o indemnizație de 27.900 mii lei de la Hotelul Zarea IS, de o indemnizație de 4.000 mii lei de la Moldova-Film SA, de o indemnizație de 18.948 de mii lei de la SA FEE-Nord și de o indemnizație de 39.000 mii lei de la IS Litoral.

Funcționara APP, Alina Boțoc, despre remunerări: „Nu am ce ascunde. Totul este transparent, legal”

Întrebată de ZdG pentru ce activități anume a primit astfel de remunerări, funcționara APP Alina Boțoc ne-a spus că a participat la ședințele Consiliului de Administrare a întreprinderilor și societăților, și a gestionat întreprinderile, conform competențelor sale.

„Avem un regulament de activitate, conform căruia activăm în CA a întreprinderilor și societăților, după care ne ghidăm, ne desfășurăm activitatea. Am participat la ședințele CA și am gestionat întreprinderile, conform competențelor mele (…) Nu am ce ascunde. Totul e transparent, legal. Nu am ce ascunde, nu am luat de la nimeni nimic. Nimic gratuit nu mi s-a dat. Nopțile nedormite nu am cum să vi le arăt, atunci când stau și analizez situațiile financiare, atunci când vin cu idei sau când merg în afara orelor de serviciu la ședințele consiliilor. Nu am cum să vă dau argumente cu privire la ce-am făcut. Sunt niște indicatori care se analizează de conducere, care și cum a activat. Dacă era ceva fraudă, probabil nu declaram și nu stăteam cu inima deschisă… Stau liniștită că la mine totul este în regulă”, a spus Boțoc pentru ZdG.

ZdG a contactat serviciul de informare și comunicare cu mass-media al APP, pentru a afla de ce din cadrul acestei instituții sunt accesați membri în consiliile de administrare ale celor mai importante întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, ce activități desfășoară aceștia și care sunt criteriile de selectare a membrilor. Ni s-a spus să expediem o cerere de acces la informație. Pe 26 ianuarie, am expediat cererea. Pe 28 ianuarie, am mai expediat o cerere repetată, solicitând să ni se ofere date despre numărul funcționarilor APP încadrați în astfel de activități. Deocamdată nu am primit niciun răspuns la solicitări.

Am încercat să contactăm directorii mai multor întreprinderi în consiliile cărora sunt accesați membri ai APP, pentru a afla date despre eficiența activității acestora.

Am contactat directorul Combinatului de Vinuri de Calitate Mileștii Mici, Viorel Garaz, întrucât funcționara APP Natalia Chilaru a beneficiat de o indemnizație de la această întreprindere în 2019. Directorul ne-a comunicat că Natalia Chilaru nu mai este membră a consiliului companiei, dar, în prezent, la Combinatul de Vinuri de Calitate Mileștii Mici activează alți doi membri ai APP.

„La noi este Mihai Soțchi, vicedirectorul APP, și Viorica Goncear. Nu vă pot spune acum din care direcție face parte. Ei supraveghează activitatea întreprinderii. Sunt un așa-zis organ superior de administrare al întreprinderii. Chiar acum sunt în proces de elaborare a planului de dezvoltare a întreprinderii pentru anul curent și urmează să aprobe planul respectiv, în baza datelor prezentate, a prognozelor. De asemenea, consiliului îi sunt prezentate dările de seamă semestriale. Pe lângă faptul că ei fac cunoștință cu rezultatele și planul întreprinderii, ei apreciază evoluția întreprinderii, precum și calitățile administratorului (…). În primul rând, ei verifică modul în care este gestionat patrimoniul statului. Este un organ de control care trimestrial urmărește evoluția întreprinderii și o raportează”, a spus Garaz pentru ZdG.

Despre efectele activității membrilor APP în cadrul Întreprinderii Silvo-Cinegetice Manta V, am încercat să discutăm cu directorul acesteia, Ion Dobrea. Contactat de ZdG, Dobrea a spus că este ocupat și că va reveni. L-am telefonat mai târziu din nou, dar, și de această dată, el a declarat că nu poate vorbi cu noi pentru că se află la volan.

Experții, despre remunerările excesive ale funcționarilor APP

Solicitat de ZdG, expertul în probleme economice Sergiu Gaibu ne-a comunicat că există câteva subiecte importante care necesită revizuiri din partea Guvernului și APP, în particular.

„1.Îmbunătățirea cadrului normativ care să asigure mecanisme clare de gestionare a întreprinderilor de stat, cu transparența de rigoare. E necesar de implementat un model de guvernanță a întreprinderilor de stat, aliniat la bunele practici internaționale. 2. Un sistem de motivare coerent care să coreleze performanța individuală ca manageri cu performanța întreprinderii și nivelul de motivare. Nu este problema valorii remunerării. E important ca această valoare să fie corelată cu creșterea performanței întreprinderii. 3. În cazul întreprinderilor de stat interesul public ar trebui protejat (public, nu al Guvernului, cum interpretează unii). E important ca acest interes public să fie bine definit pentru fiecare întreprindere, iar cei delegați în consilii să asigure monitorizarea implementării măsurilor destinate asigurării interesului public”, a declarat Gaibu pentru ZdG.

Expertul economic Viorel Gîrbu susține că se intenționa ca aceste plăți să fie plafonate pe durata guvernării Sandu, dar acest lucru nu s-a realizat.

„Problema este mai spinoasă, plățile trebuie să fie corelate cu performanța întreprinderilor (…). Dar așa cum întreprinderile sunt de stat, performanța este evaluată de stat. Tot de cei care primesc aceste prime. Este o mită ascunsă în acest sistem. Este regretabil faptul că noi nu avem o strategie care să definească pe termen mediu/lung ce vrea statul să facă cu aceste întreprinderi și care sunt beneficiile publice urmărite și, din câte se pare, nimeni din cadrul Guvernului nu intenționează să facă acest lucru „, a spus Gîrbu pentru ZdG.

Expertul economic IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță susține că actualmente remunerările funcționarilor APP nu sunt atât de excesive, precum erau acum câțiva ani. Potrivit expertului, în R. Moldova, sistemul de administrare a proprietăților publice este prost gestionat.

„Sistemul de administrare a proprietăților publice este bolnav și corupt până în măduva oaselor, eu nu mă refer doar la APP, ci în general. La noi, proprietățile publice sunt în valoare de circa 40 de miliarde de lei. Este vorba despre toate proprietățile. Ele nu sunt gestionate de companii de manageri profesioniști și nu sunt gestionate în cadrul unui caiet de sarcini, unde să fie stipulat foarte clar fiecare ce are de făcut, conform unui contract de management. Ca prin minune, sunt gestionate de diverși funcționari publici, care niciodată nu au lucrat, nu au nicio firmă, nicio afacere, dar au devenit funcționari publici. Înainte situația era și mai gravă (…). Întreprinderile de stat sunt văzute ca portofelul partidelor. Funcționarii publici nu trebuie să aibă dreptul să gestioneze întreprinderile publice (…). În mare parte, statul nu are nimic din dividendele acestor întreprinderi, iar majoritatea dintre ele sunt în pierderi”, a declarat Ioniță pentru ZdG.

Potrivit Legii salarizării, membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăților pe acțiuni (consiliul de administrație; consiliul societății) li se stabilesc indemnizații lunare în mărime de până la trei salarii minime pe țară, determinate în condiţiile Legii cu privire la modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.

Totodată, conform Hotărârii Guvernului din 2014, cu privire la stabilirea cuantumului salariului minim pe țară, salariul minim pe țară a fost stabilit în cuantum de 1000 de lei lunar.

Astfel, indemnizația anuală maximă, care poate fi acordată unui membru al unui organ de conducere al unei întreprinderi de stat sau al unei societăți pe acțiuni, nu poate depăși suma de 36.000 lei.

La 26 ianuarie 2021, Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele studiului privind transparența activității întreprinderilor administrate de stat.

Asigurarea accesului la informații. Potrivit studiului, deși TI-Moldova a solicitat de la întreprinderile monitorizate informații cu caracter public, unele întreprinderi au evitat să răspundă, catalogând o parte din informații drept date cu caracter personal sau secret comercial. Unele întreprinderi au cerut de la TI-Moldova copiile actelor de constituire şi argumentarea necesității de a prezenta informațiile, altele au atenționat asupra caracterului personal al datelor solicitate, în timp ce pe paginile web ale acestora era deja plasată o parte din datele solicitate. Reprezentanții unor întreprinderi şi-au exprimat temerea că ar putea fi pedepsiți pentru oferirea informațiilor.

Consiliile de Administrație (CA). Deși, practic, toate entitățile monitorizate au indicat numele membrilor CA şi autoritatea pe care o reprezintă, fiecare a 5-a întreprindere n-a indicat valoarea individuală a remunerației membrilor CA (ÎS „Aeroportul Internațional Mărculești”, ÎS „Servicii Pază”, ÎS „Moldatsa”, SA „Moldtelecom”, SA „RED Nord”, SA „Energocom”, SA „Moldovagaz”). 

Potrivit studiului, deși legislația permite, în componența CA , practic, nu sunt desemnați specialiști în domeniul de activitate al întreprinderii, specialiști în economie şi în drept.

Rezultatele studiului mai arată că procesul de promovare şi desemnare a membrilor CA nu este transparent şi argumentat, fapt explicat inclusiv prin lipsa unui regulament aprobat de Guvern, dar şi prin dezinteresul fondatorilor de a schimba starea de lucruri. Şi controlul fondatorilor asupra activității CA pare mai mult formal.

Studiul mai arată că persistă practicile cumulării funcțiilor de membru într-un număr destul de mare de CA a ÎS şi SA, ceea ce ar putea afecta calitatea activității persoanelor la locul de muncă de bază şi controlul asupra activității întreprinderilor. Sunt comise erori la completarea DAIP de către membrii CA: reflectarea donațiilor din partea ÎS şi SA; neindicarea denumirii întreprinderilor, ai căror membri în CA sunt; diferențe valorice între remunerația declarată şi datele prezentate de întreprinderi.