Guvernatorul BNM: „Rata anuală a inflației va atinge cel mai înalt nivel în lunile octombrie-noiembrie, atunci când s-ar putea să atingă indicele de 34,7%. Prețurile nu se vor micșora, ci își vor tempera ritmul de creștere”
Rata anuală a inflației va fi la cel mai înalt nivel în R. Moldova în lunile octombrie-noiembrie 2022, atunci când s-ar putea să atingă indicele de 34,7%, a anunțat marți, 9 august, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit oficialului, BNM se așteaptă ca inflația să aibă ulterior un trend descendent, dacă nu vor apărea „șocuri noi”.
„Principalele surse de inflație pentru următoarele semestre continuă să fie produsele alimentare și cele reglementate. În spatele acestei prognoze stau și deciziile de politică monetară pe care noi le-am luat, care să asigure o astfel de traiectorie. Inflația, natural, trebuie să revină pe traiectorie descendentă, cu condiția că noi reușim să stăpânim careva efecte secundare și nu mai avem creșteri ulterioare de prețuri”, a declarat Octavian Armașu.
Guvernatorul BNM a menționat că acest lucru nu însemnă că prețurile se vor micșora, ci că „va fi temperat ritmul de creștere a prețurilor”.
Potrivit datelor prezentate de BNM, R. Moldova s-ar putea să se apropie de ținta de 5% a inflației în primul trimestru al anului 2024.
Ritmul anual al inflaţiei în luna iunie 2022 a constituit 31,83 la sută.
În trimestrul I 2022, rata anuală a inflației a continuat, cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat, traiectoria ascendentă începută în anul 2021. Astfel, aceasta s-a majorat de la 13,9 la sută în luna decembrie 2021 până la 22,2 la sută în luna martie 2022. Ca rezultat, în trimestrul I 2022, similar perioadei precedente, aceasta s-a plasat peste limita superioară a intervalului de 5,0 la sută.
Totodată, rata medie anuală a inflației în trimestrul IV 2021 a constituit 19,1 la sută, fiind cu 7,4 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. Accelerarea prețurilor în perioada sus-menționată a fost determinată de creșterea prețurilor pe piața internațională și regională la produsele alimentare și la resursele energetice, fapt ce a determinat majorarea prețurilor acestora pe piața internă și ajustarea tarifelor la gazul în rețea și energia termică.
Totodată, ajustarea tarifelor, creșterea prețurilor la carburanți, dar și dinamica ascendentă a salariilor au susținut majorarea costurilor pentru agenții economici, care treptat a fost reflectată în prețuri. În același timp, majorarea inflației a fost susținută de persistența presiunilor din partea cererii, în contextul creșterii venitului disponibil și a creditării, care a determinat majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare.
Impactul factorilor a fost amplificat semnificativ, la finele lunii februarie și pe parcursul lunii martie, de escaladarea situației din Ucraina, care a generat presiuni adiționale asupra prețurilor la produsele alimentare, combustibili și asupra unor subcomponente aferente inflației de bază. Presiunile inflaționiste asociate factorilor sus-menționați au fost accentuate și de efectele secundare ale majorării tarifelor reglementate și de ajustare a accizelor de la începutul anului curent.
