Financial Times: R. Moldova solicită ajutor din partea UE după ce Gazprom reduce livrările de gaze
Chișinăul solicită ajutor de urgență din partea Uniunii Europene (UE), după ce exportatorul rus, controlat de stat, Gazprom și-a redus transporturile către R. Moldova, pe fondul unei crize globale de energie, scrie publicația de jurnalism financiar și analize economice Financial Times.
Potrivit Financial Times, fostul stat sovietic cu 2,6 milioane de oameni (R. Moldova) este în căutarea unui acord de furnizare a gazelor prin România pentru a atenua lipsurile și creșterea prețurilor, după ce luna trecută a expirat un contract de furnizare a gazelor. Oficialii de la Chișinău nu sunt de acord cu noile condiții ale Gazprom care cere un preț semnificativ mai mare decât până în prezent.
Livrările în R. Moldova au scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile la gaze au crescut de la 550 dolari pentru o mie de metri cubi luna trecută la 790 dolari luna aceasta – de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.
Prețurile „nu sunt justificate și nu sunt realiste pentru Moldova”, a declarat luni vicepremierul Andrei Spînu. Spînu a menționat că R. Moldova negociază cu Gazprom un nou contract, dar explorează și „modalități alternative de furnizare a gazului” din Rusia, România, Ucraina și alte țări ale UE.
Financial Times notează că R. Moldova, prinsă într-o luptă pentru influență între Moscova și Occident, a ales anul trecut o președintă pro-UE, pe Maia Sandu, iar partidul ei a obținut o victorie majoră la alegerile parlamentare din iulie curent.
Sursa citată face referință la serviciul de informaţii de piaţă ICIS (Independent Commodity Intelligence Services), care atestă că „volumele de gaze sunt foarte mici pentru o companie de talia Gazprom, dar sunt semnificative pentru R: Moldova. Cea mai plauzibilă explicaţie este că Republica Moldova are un preşedinte şi un guvern pro-UE, iar Rusia foloseşte această situaţie pentru a face presiuni asupra ţării”.
Lipsa vine în timp ce Europa se luptă cu prețurile crescute la gaz, atribuite cererii puternice la nivel global și de refuzul Gazprom de a livra suplimentar pe piața europeană, dincolo de cele garantate prin contracte pe termen lung.
Oficialii Guvernului de la Chișinău sunt în discuții cu omologii UE care încearcă să organizeze transporturi de urgență de gaze din România, dar Bucureștiul luptă, de asemenea, a-și acoperi propriile necesități de gaze naturale, pe fondul unor temeri mai largi cu privire la nivelurile scăzute de depozitare din toată Europa.
În context publicația de analize economice menționează că, R. Moldova a supraapreciat dependența sa de Moscova, bazându-se pe o singură conductă de gaz din Rusia prin Ucraina. Financial Times susține că Moscova a impus în mod regulat embargouri comerciale asupra exporturilor moldovenești, cum ar fi vinul, în timp ce trupele rusești sunt de facto garantii de securitate pentru Transnistria, un stat separatist nerecunoscut la granița de est a țării cu Ucraina.
Agenția Internațională pentru Energie a declarat că Rusia ar putea trimite cu 15% mai mult gaz în Europa pentru a ajuta la scăderea prețurilor, dar ambasadorul Rusiei la UE a declarat pentru FT că cel mai bun mod al Europei de a evita șocurile de aprovizionare cu gaze a fost de a repara relațiile cu Moscova, negând totodată că Gazprom a jucat vreun rol în actuala criză. Kremlinul a acuzat Comisia Europeană că a forțat Gazprom să treacă vânzările de la contractele pe termen lung la vânzările pe piață tranzacționate liber, unde prețurile pot fluctua.
Reprezentanții ICIS au declarat că Ucraina a propus Gazpromului modalități tehnice de a transporta gazul în Moldova, folosind capacitatea tehnică care a fost alocată anterior pentru transporturile de gaze către Ungaria.
„Moldovenii declară pe bună dreptate că există mai multe posibilități ca Gazprom vrea să le furnizeze în întregime volumele de gaze”, au declarat reprezentanții ICIS.
