Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   FALS „importat” din România și…

FALS „importat” din România și „re-exportat” înapoi, despre cum R. Moldova ar „vinde” Ucrainei energia electrică achiziționată la preț preferențial din România

Informația răspândită pe unele site-uri din România și de la Chișinău, precum că Republica Moldova ar vinde Ucrainei energia electrică achiziționată din România la preț plafonat este falsă. Directorul interimar al companiei Energocom, Eugen Buzatu, a explicat că energia electrică pe care compania o cumpără din România la preț preferențial de 400 de RON (aproximativ 80 de euro) este doar pentru consum intern.

El consideră aceasta este o acțiune de dezinformare, cu scopul de „a strica relația R. Moldova cu România”. „Scopul este să genereze haos și ceartă între România și R. Moldova. Dar lumea care cunoaște, înțelege că nu e așa”, a precizat reprezentantul Energocom.

De unde a pornit falsul. Cum a fost „importat” din România și „re-exportat” înapoi

Suveica exporturilor către Republica Moldova. Românii cumpără propria lor energie din Ucraina”, a titrat la 17 decembrie site-ul national.ro, care a scris că „cea mai mare cantitate de energie luată din România este livrată Ucrainei, pentru ca, în aceeași zi, România să importe fix aceeași cantitate din Ucraina, la prețuri mult mai mari”.

La 20 decembrie, informația a fost preluată și tradusă în limba rusă de site-ul evedomosti.md, din R. Moldova, al publicației „Moldavskie Vedomosti”, cu un titlu la fel de alarmist: „Cum fac bani moldovenii și ucrainenii din electricitatea românească”. Site-ul din R. Moldova nu face trimitere la cel din România, dar informația este similară. Anterior, site-ul Vedomosti a fost blocat de Serviciul de Informații și Securitate pentru că ar răspândi informații false, dar a re-apărut cu o altă adresă și este activ și în prezent.

Apoi, un alt site din România, activnews.ro, a citat evedmosti.md, titrând: „Exploziv: Moldova face bișniță cu energia ieftină livrată de România”.

Fluxurile tehnice, prezentate ca fiind date comerciale

Aceste surse fac trimitere la niște date tehnice care arată cum circulă fluxurile tehnice de energie electrică și le prezintă ca fiind importuri și exporturi, a explicat Eugen Buzatu, directorul interimar al Energocom.

Bănuiesc că cei care au scris s-au uitat la modul cum circulă energia din punct de vedere tehnic. Energia electrică circulă pe bucle și poate să aibă un flux fizic din România, în Ucraina, prin Moldova și asta se vede. Dar comercial, nu. Comercial, toată energia pe care o achiziționează Energocom e lăsată pentru R. Moldova, pentru consumul intern. (…) Noi luăm energia electrică doar pentru consumatorii noștri. Energocom nu face export sau re-export în Ucraina sau în altă țară, pentru că nu ne putem acoperi necesitățile noastre. Ar fi o aiureală să o importăm și după aceea să o vindem”, a declarat Directorul interimar al companiei Energocom, Eugen Buzatu, pentru ZdG.

El a precizat că Energocom achiziționează 30 de MW bandă de la Nuclearelectrica și a contractat alți 70 de MW, cu livrare de la 1 ianuarie, până în martie 2025, cu preț plafonat de 400 de RON.

Directorul interimar al Energocom a precizat că în prezent exportul de energie electrică din R. Moldova nu este interzis și că alte companii comerciale care produc energie sau o cumpără pot să fac acest lucru, dar că niciuna nu achiziționează energie electrică la preț plafonat din România.

Și Ministerul Energiei a dezmințit această informație, subliniind că ar fi vorba despre volume de energie tranzacționate la ore diferite, în funcție de cerere și ofertă, iar prețurile pot fi mai mici sau mai mari în funcție de intervalul livrării.

Sunt tranzacții între diferite companii, nu între aceleași companii și nu este vorba despre același volum de energie care să fie tranzacționat în regim suveică”, subliniază Ministerul, citat de site-ul Deschide.
Un alt aspect important menționat de Ministerul Energiei este că, spre deosebire de gaze naturale, energia electrică nu poate fi stocată cu ușurință sau fără costuri ridicate, astfel încât să fie posibilă o astfel de ”revânzare” strategică.