Eficiența energetică în R. Moldova și UE pe timp de criză. Sfaturi și recomandări pentru cetățeni în perioada rece a anului
În luna octombrie 2021, prețurile pentru gaz au crescut semnificativ în R. Moldova, atât din cauza celor mai recente evoluții de pe piața regională de energie, cât și în urma proceselor de redresare a economiei post-pandemie. Situația s-a agravat și mai mult odată cu invazia Rusiei în Ucraina.
Din motiv că R. Moldova nu are resurse energetice proprii și este practic complet dependentă de importurile de combustibili fosili și de energie electrică, s-a înregistrat un efect domino în ceea ce privește creșterea prețurilor în toate domeniile.
Acțiunile de redresare a crizei din partea autorităților
În vederea redresării situației critice de la nivel economic și energetic, pe parcursul ultimelor luni autoritățile au gândit o serie de acțiuni. Printre acestea se numără plafonarea prețului la lemnul de foc. Ceea ce presupune menținerea prețului de vânzare al lemnului de specii tari la nivelul celui de anul trecut – circa 550-875 de lei per metru ster, iar pentru lemnul moale, prețurile vor varia între 350 și 475 de lei per metru. În acest scop, Guvernul susține că a subvenționat Agenția Moldsilva cu peste 64 de milioane de lei.
O altă acțiune menită să amelioreze greutățile cu care se confruntă consumatorii de gaze naturale este crearea unui fond de reducere a vulnerabilității energetice. Potrivit documentului, pentru consumatorii vulnerabili urmează a fi instituită compensația lunară pentru achitarea facturilor la energia termică, la consum de energie electrică și de gaze naturale.
Conform legii, în categoria consumatorilor vulnerabili se includ consumatorii casnici, persoanele sau familiile, care, din motive de venituri insuficiente, a componenței/mărimii familiei sau alte criterii, necesită măsuri de protecție socială pentru a-și asigura nevoile energetice casnice la consumul de gaze naturale, energie termică și energie electrică.
Expert în energetică: „Avem o criză energetică stimulată de panică”
Deși autoritățile vin cu o serie de măsuri, cetățenii în continuare se simt în nesiguranță în ceea ce privește sezonul rece, dar și de capacitatea de a achita facturile.
„Toată lumea vorbește despre criza energetică, dar în esență problema nu este legată de criza de surse energetice, iar riscul de a rămâne în frig la iarnă este nul. Cred că panica care acum există pe piață, inclusiv panica legată de prețurile la gaze, este irațională. Gaz va fi aproape în măsură de 100%, resurse energetice vor fi la iarnă, o altă chestiune este costul sporit al acestora. Soluții alternative pentru gaze se găsesc în orice caz. Avem mai curând o criză energetică stimulată de panică”, susține Victor Parlicov, expert în energetică.
De aceeași părere este și Nicolae Magdîl, șeful adjunct al Direcţiei politici în domeniul energetic. „Nici în cel mai rău scenariu nu se prevede ca cetățenii să fie deconectați de la gaze naturale. Consumatorii casnici în niciun caz nu vor avea deconectări. Chiar și în cazul în care Gazprom întrerupe livrările, oricum sunt soluții de alternativă prin gazoductul Iași-Ungheni, ba chiar și prin gazoductul Trans-Balkan cu sistemul revers flow (coridor vertical al gazelor naturale, n.r.) să asigurăm alimentarea cu gaze naturale a R. Moldova”, afirmă Nicolae Magdîl.
Situația energetică în mediul urban
Victor Parlicov susține că locuitorii din zonele urbane pot fi siguri că vor avea căldură la iarnă. „Spațiul urban, în special Chișinăul, este mult mai protejat în cazul unei crize de gaze. Pentru că, în Chișinău, cea mai mare parte a consumatorilor sunt conectați la încălzirea centralizată, iar CET-ul (Centrala Electrică de Termoficare, n.r.) va fi automat trecută la păcură, dacă nu va exista suficient gaz”, explică expertul în energetică.
Totuși, acesta reiterează că doar Centrala electrică de termoficare din mun. Chișinău are capacități tehnice de a funcționa pe bază de păcură, ceea ce ar reprezenta un potențial risc pentru alte localități în cazul în care nu va exista un volum suficient de gaze.
„În municipiul Bălți, dar și o serie de alte localități, cum ar fi Comrat, Ungheni ș.a., situația este un pic diferită. Deși au un sistem de încălzire centralizat și el rămâne a fi funcțional, aceste localități nu au alte surse de căldură în afară de gaz. Însă, centralele electrice din aceste orașe au fost incluse în categoria de consumatori protejați, ceea ce înseamnă că aceștia vor fi deconectați doar în cazul în care nu va exista deloc gaz – un scenariu foarte puțin probabil”, susține specialistul în domeniul energeticii.
Situația energetică în mediul rural
Locuitorii de la sate, datorită faptului că au mai multe alternative în ceea ce privește metodele de încălzire (lemne, cărbune, tizic etc.) sunt mai susceptibili în fața crizei.
„Cei mai vulnerabili consumatori sunt cei care sunt conectați doar la gaz. Cu toate acestea, spre deosebire de alte țări, R. Moldova este într-o situație mult mai bună, având practic 100% din toate gospodăriile casnice cel puțin racordate la energie electrică. Chiar și cei care locuiesc în mediul rural, într-o localitate care nu este conectată la gaz, au energie electrică.
Respectiv, nici acea categorie de persoane nu vor îngheța, fiindcă vor putea încălzi o cameră, un spațiu limitat în care se va menține căldura pe parcursul iernii, iar în opinia mea, ei sunt categoria cea mai puțin vulnerabilă în fața așa-numitei «crize de resurse energetice». Deși s-a înregistrat o creștere a prețurilor la lemne și cărbune, aceasta este cu mult mai mică comparativ cu scumpirea gazelor naturale”, susține Victor Parlicov.
Ce pot întreprinde cetățenii pentru a avea facturi mai mici la iarnă
Expertul în domeniul energetic Victor Parlicov oferă câteva metode care ar ajuta populația să economisească la iarnă.
„Pot să recomand cetățenilor următoarele acțiuni pentru a avea o sumă la factura de energie în limita posibilităților:
– Deși mulți oameni iau în derâdere această soluție sau alternativă pentru populația de la sat, mai există posibilitatea de a face focul cu tizic. În anii ‘90, când mulți dintre noi treceam prin timpuri grele, la sate oamenii se încălzeau cu tizic și nu este chiar cea mai rea alternativă. Oamenii se descurcă cum pot, iar asta este de lăudat.
– Pentru cei care au calorifere, o altă soluție banală ar fi utilizarea hârtiei de staniol (foliei de aluminiu, n.r.) pe peretele din spatele caloriferului. Astfel căldura se reflectă și nu este diminuată de pereții reci care, de obicei, sunt cei laterali.
– Încă o soluție, care la fel era „la modă” în trecut, este încleierea ferestrelor, pentru cei care nu au termopan. Aveți nevoie doar de bandă adezivă textilă și vată.
– Pentru ferestrele termopan o soluție ar fi ajustarea lor la modul de iarnă. Majoritatea ferestrelor din PVC au sistem dublu vară-iarnă, care poate fi modificat”, recomandă expertul în energetică.
Țările europene în fața crizei de gaze naturale
Ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, țările europene au întreprins mai multe acțiuni de a asigura reziliență în domeniul energetic.
Autoritățile germane au promis că vor atenua impactul crizei și vor compensa facturile de energie ale gospodăriilor în această iarnă, dar îi avertizează pe consumatori că prețurile vor continua să crească. „Nu se știe exact cât va costa (gazul, n.r.) în noiembrie, dar vestea tristă este că poate ajunge la câteva sute de euro pe gospodărie”, a spus Robert Habeck, vicecancelarul Germaniei.
Pe lângă creșterea și diversificarea aprovizionării cu energie pentru lunile de iarnă, guvernul german a anunțat planuri de a reduce imediat consumul total de gaz, cerând persoanelor să reducă treburile casnice, de la dușuri mai scurte, pâna la spălarea rufelor la temperaturi mai scăzute.
Guvernul a impus, de asemenea, noi orientări privind utilizarea energiei pentru clădirile mai mari: spațiile comune nefolosite, cum ar fi birourile și holurile, de exemplu, ar trebui să fie neîncălzite. Guvernul Italiei a declarat anterior despre planurile de a pune capăt dependenței de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze.
Printr-un acord recent pentru a spori livrările din Algeria, autoritățile italiene au raportat că vor lua în considerare utilizarea în volum mai mare a resurselor de cărbune pentru a compensa rezervele reduse de gaze, urmărind, de asemenea, să stimuleze producția de energie regenerabilă. Anterior, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, a spus că țara ar putea fi independentă de gazul rusesc până la sfârșitul anului 2024.
Pe 27 aprilie, „Gazprom” a suspendat complet livrările de gaz către „Bulgargaz”, pentru că țara nu a achitat în ruble la timp. Ulterior, Bulgaria a anunțat că a găsit opțiuni alternative de aprovizionare, inclusiv gaz lichefiat din Statele Unite și gaz din Azerbaidjan, la un preț semnificativ mai mic decât oferea „Gazprom”. Azerbaidjan livrează gaz și în alte țări europene, precum Italia sau Grecia.
În afară de Bulgaria, „Gazprom” a oprit toate livrările de gaz către Polonia, Olanda, Finlanda și Danemarca, după ce companiile energetice din acele țări au refuzat să accepte cererile Kremlinului de a plăti livrările în ruble.
