Din 1 ianuarie, exportul de energie regenerabilă produsă în R. Moldova va fi permis doar după acoperirea necesităților interne
Energocom urmează să achiziționeze prioritar energia electrică regenerabilă produsă în R. Moldova, în orele în care consumul intern este mai mare. Secretarul de stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a convocat vineri, 20 decembrie, o ședință cu producătorii independenți de energie regenerabilă din țară, care activează pe piața liberă, pentru a consulta modul de integrare a energiei verzi în rețeaua locală, pentru acoperirea consumului intern. În prezent, producătorii din piața liberă exportă energia electrică produsă în anumite ore, în timp ce, în orele cu consum maxim, Energocom importă energie din România, la prețuri mai mari.
La ședință au participat reprezentanți ai companiilor care gestionează centrale electrice eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de circa 215 MW. Conform unui comunicat de presă emis de Ministerul Energiei, părțile au căzut de acord că energia regenerabilă contribuie la atenuarea crizei energetice și poate asigura o parte importantă din necesitate în orele cu consum maxim.
Astfel, s-a decis elaborarea și aplicarea, din 1 ianuarie 2025, a unui mecanism care să permită achiziționarea prioritară a energiei regenerabilă din piață de către Energocom, pentru acoperirea deficitului, dar să permită exportul de energie regenerabilă atunci când consumul intern este acoperit. În acest sens, Energocom deja a elaborat și transmis producătorilor de energie regenerabilă contracte cadru pentru achiziția de energie electrică.
„În 2022 a fost interzis exportul de energie electrică. Acum, cantitățile de energie regenerabilă sunt semnificativ mai mari și vrem să aplicăm un mecanism echitabil, echilibrat și flexibil, care să fie convenabil și producătorilor, astfel, încât aceștia să poată exporta atunci când consumul intern este acoperit,” a declarat Constantin Borosan.
Capacitatea instalată de producție a energiei din surse regenerabile în Republica Moldova a crescut cu peste 55% în acest an, comparativ cu anul precedent, cele mai mari progrese fiind înregistrate în domeniul instalațiilor fotovoltaice. Astfel, în trimestrul trei al anului curent, R. Moldova a ajuns să aibă centrale electrice din surse regenerabile cu o capacitate instalată de 521 MW sau de 11 ori mai mult decât în anul 2019.
În cazul instalațiilor fotovoltaice, în 9 luni ale anului 2024, capacitatea a crescut de la 185 MW în 2023 – la 344 MW sau aproape de 2 ori. Capacitatea instalațiilor eoliene a crescut de la 126 MW în 2023 la 154 MW în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste 22%.
Din acestea, centrale fotovoltaice cu capacitatea de 119 MW au fost instalate în baza mecanismului de sprijin tarif fix și 84,5 MW fără nici un mecanism de sprijin, energia electrică fiind comercializată în piața liberă. Centralele eoliene în piața liberă au o capacitate de 128 MW, iar în baza legii privind energia regenerabilă din anul 2007 – 25,9 MW.
R. Moldova a intrat de luni, 16 decembrie, în stare de urgență pentru 60 de zile. Potrivit Guvernului, starea de urgență este dictată de eventuala criză umanitară în regiunea transnistreană și riscuri pentru stabilitatea sectorului energetic în întreaga țară, generate de sistarea livrării gazelor naturale către Tiraspol de către Gazprom.
Potrivit raportului Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), capacitatea de import a energiei electrice în țara noastră este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf. Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din țara vecină.
Totodată, în lipsa gazelor naturale de la Gazprom din 1 ianuarie 2025, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu va putea asigura producția necesară de energie electrică în aceleași condiții. Astfel chiar și în condițiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul țării, prețul acesteia va fi afectat semnificativ mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Pe parcursul stării de urgență, CSE va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare și a coordona acțiunile necesare în vederea asigurării resurselor energetice, dar și a depășirii consecințelor umanitare ale acesteia.
Pe perioada stării de urgent, CSE va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:
- alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării cantităților necesare de gaze naturale și energie electrică;
- adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurárii unor acțiuni rapide de asigurare cu resurse energetice, inclusiv prin derogare de la prevederile actelor normative;
- dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de resurse energetice;
- adoptarea decizilor de împuternicire a întreprinderilor energetice sã actioneze în scopul procurării, transportârii, distribuție și furnizàrii energiei electrice și gazelor naturale pe întreg teritoriul fari;
- protecția socială a cetățenilor, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, prevenirea și, după caz, limitarea efectelor unor crize umanitare;
- coordonarea activității mijloacelor de informare în masă;
- instituirea de instrumente rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru resursele energetice folosite;efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor insuficienței de resurse energetice care a provocat starea de urgență.
Instituirea stării de urgență, la solicitarea premierului Dorin Recean a fost aprobată joi, 12 decembrie, după miezul nopții, în plenul Parlamentului. Prim-ministrul a punctat că starea de urgență va permite autorităților să gestioneze „riscurile iminente” legate de sistarea furnizării de gaze naturale către regiunea transnistreană de către Rusia și „Gazprom”.
