Criza energetică: care au fost prețurile la energia electrică și gazele naturale în prima jumătate a anului 2023 în diferite țări din Europa în comparație cu R. Moldova

Costurile pentru energia electrică și gazele naturale care au crescut brusc după invazia Federației Ruse în Ucraina se stabilizează în prezent în Europa, după ce au atins nivelul maxim în prima jumătate a anului 2023, potrivit Eurostat. În timp ce prețurile înainte de impozitare sunt în scădere, unele țări au renunțat la măsurile de sprijin pe care le-au oferit utilizatorilor casnici, generând prețuri finale de consum mai mari.

La nivelul Uniunii Europene (UE), prețul mediu la electricitate a crescut uşor în primul semestru al anului 2023, la 28,9 EUR pentru 100 kWh – de la 25,3 EUR pentru 100 kWh în prima jumătate a anului 2022, iar tariful mediu la gaze a fost de 11,9 EUR pentru 100 kWh  față de 8,6 EUR în 2022. Acestea sunt cele mai ridicate tarife din istorie înregistrate de Eurostat. Analizând variațiile procentuale de la an la an, prețurile la energia electrică în UE au crescut cu 14,5% în prima jumătate a anului 2023, iar prețurile la gaze – cu 37,9%. Aceste cifre sunt mai mici decât în a doua jumătate a anului 2022, când variațiile procentuale comparative cu anul precedent au atins apogeul. România se află printre statele UE cu cele mai mari creşteri de preț la energia electrică şi gazele naturale în prima jumătate a anului 2023, raportate în moneda națională, cu un plus de 77%, respectiv – 134% față de prima jumătate a anului 2022, arată datele Eurostat. 

Prețul energiei electrice a crescut în 22 de țări ale UE în prima jumătate a anului 2023

Datele Eurostat arată că prețul la energia electrică pentru consumatorii casnici a crescut în 22 de țări ale UE în prima jumătate a anului 2023 comparativ cu prima jumătate a anului 2022. În monedă națională, cea mai mare creștere (+953%) a fost raportată în Țările de Jos. Această creștere a fost influențată de mai mulți factori: măsurile privind scutirea de taxe din 2022 nu au fost continuate în 2023 și în același timp, taxele pe energia electrică s-au dublat pentru gospodării. Creșteri mari ale prețului la energia electrică în moneda națională au fost înregistrate și în Lituania (+88%), România (+77%) și Letonia (+74%).

Pe de altă parte, Spania și Danemarca au înregistrat scăderi considerabile ale prețului la energia electrică în moneda națională, cu 41% și respectiv, cu 16%. Portugalia a înregistrat o scădere a prețului cu 6%, Malta a micșorat prețul la energia electrică cu 3%, iar Luxemburg – cu doar 0,4%.
Exprimat în euro, în prima jumătate a anului 2023, prețul mediu al energiei electrice în scop de uz casnic (pentru 100 kWh) a fost cel mai scăzut în Bulgaria (11,4 EUR), Ungaria (11,6 EUR) și Malta (12,6 EUR), iar cel mai ridicat – în Țările de Jos (47,5 EUR), Belgia (43,5 EUR), România (42,0 EUR) și Germania (41,3 EUR). În Republica Moldova, potrivit Eurostat, prețul a fost de 19,9 EUR în primul semestru al anului 2023, fiind înregistrată o creștere cu peste 50% comparativ cu primul semestru al anului 2022.

În nouă state membre ale UE prețul energiei electrice a fost mai mare decât media UE

Întrucât Franța deține cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul său de electricitate (68,9% în 2021) în UE, prețul energiei electrice a fost semnificativ sub media UE, cu 23,2 EUR la 100 kWh în prima jumătate a anului 2023. Nu a fost și cazul Belgiei, unde ponderea energiei nucleare în producția sa de energie electrică a fost de 50,6%. Belgia s-a clasat pe locul al doilea în lista țărilor cu cele mai mari prețuri la electricitate.

Totodată, din graficul de mai sus observăm că țările candidate la UE au avut prețuri mai mici la energia electrică, Turcia înregistrând cel mai mic preț – 8,4 EUR la 100 kWh.

Prețul la gazele naturale – în creștere în aproape toate statele membre UE

Între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, prețurile la gaze au crescut în 20 din cele 24 de țări membre ale UE care raportează prețul la gaze către Eurostat.

Prețul la gazele naturale (în monede naționale) a crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Țările de Jos (+99%) și Irlanda (+73%). La celălalt capăt s-au aflat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi între 0,6% și 0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat.

Exprimat în euro, prețul mediu la gaze în scop de uz casnic (pentru 100 kWh), în prima jumătate a anului 2023 a  fost cel mai scăzut în Ungaria (3,4 EUR ), Croația (4,1 EUR) și Slovacia (5,7 EUR), iar cel mai ridicat – în Țările de Jos (24,8 EUR), Suedia (21,9 EUR) și Danemarca (16,6 EUR). În Republica Moldova, potrivit Eurostat, în prima jumătate a anului 2023, prețul pentru gazele naturale a fost de 10,8 EUR, cu circa 25% mai mult decât în prima jumătate a anului 2022.

Importurile de energie ale UE din Rusia au scăzut dramatic

Eurostat a înregistrat o schimbare dramatică în ceea ce privește cantitatea de energie pe care UE a importat-o din Rusia de când aceasta a lansat războiul împotriva Ucrainei. Creșterea  uriașă a surselor regenerabile de energie, precum și importul gazelor naturale din Norvegia și SUA, au contribuit la compensarea scăderii dramatice a energiei rusești. Cea mai mare schimbare poate fi observată în cazul gazelor naturale. Importurile de gaze naturale ale UE din Rusia reprezentau aproape 50% din totalul acestora înainte de război și  au  scăzut semnificativ, până la 12% în octombrie 2022.