Contracte cu statul pentru servicii IT, obținute de firme afiliate unor funcționari

Câteva companii conectate la funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor și al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe au obținut în ultimii ani mai multe contracte cu statul pentru prestarea unor servicii IT. Unele contracte sunt semnate chiar cu instituțiile în care activează acești funcționari, în urma unor negocieri directe între reprezentanții statului și agenții economici. 

„Rețele Terestre” SRL (RTS Solutions) a fost fondată în 2007. În mai 2013, în calitate de administrator este numit Victor Cioclea, iar patru ani mai târziu, în septembrie 2017, proprietara din acte a companiei a devenit Virginia Nicolaev, cumnata lui Vitalie Coceban, șeful Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). 

Firme afiliate și cumnata șefului de la CTIF

Informațiile publice de pe site-ul Agenției Achiziții Publice (AAP) arată că, în ultimii patru ani, compania a obținut mai multe contracte de prestare a serviciilor IT în valoare de aproximativ 2,5 milioane de lei cu diverse instituții de stat: Serviciul Fiscal, Banca Națională a Moldovei, Serviciul Stare Civilă, Casa Națională de Asigurări Sociale, Comisia Națională a Pieței Financiare sau Procuratura Generală. Potrivit unui răspuns remis de către CTIF, la 5 iunie 2020, compania a cărei fondatoare este cumnata șefului CTIF a obținut un contract de 234 de mii de lei chiar cu CTIF pentru „servicii de prototipizare”, contractul fiind înregistrat ca „achiziție de valoare mică”. 

În martie 2018, „Rețele Terestre” SRL împreună cu administratorul, Victor Cioclea, au participat la fondarea companiei „RTS One”, având activități în aceleași domenii. După fondare, firma a și câștigat primele contracte cu statul. În 2018-2020, conform site-ului AAP, „RTS One” a semnat opt contracte cu diverse instituții de stat în sumă totală de 1,8 milioane de lei. Unul dintre acestea, în valoare de 177 mii de lei, privind dotarea instituției cu antivirus, datează din mai 2020, fiind semnat cu CTIF. 

„Astfel de metode, ce contravin legislației naționale, nu sunt practicate de întreprindere”

Victor Cioclea, administratorul companiei, susține, într-un răspuns către ZdG, că fondatorul companiei, Virginia Nicolaev, se află, din 2018, în concediu de îngrijire a copilului „și nu participă în procesul de gestiune și luare a deciziilor în cadrul companiei. Adițional, acesta nu a încasat plăți din dividendele obținute de companie, fapt confirmat prin rapoartele financiare anexate”, precizează Cioclea, care ne-a prezentat și copiile rapoartelor financiare. 

Acesta exclude orice influență în procesul de câștigare a licitațiilor venită din partea șefului CTIF, Vitalie Coceban. „Activând în domeniul securității informaționale și oferind servicii pentru infrastructura critică, ținem la reputația noastră. În acest context vă informăm că astfel de metode, ce contravin legislației naționale, nu sunt practicate de întreprindere”, se spune în răspunsul semnat de Victor Cioclea. „La toate licitațiile la care am participat am respectat legislația națională și am oferit experiența noastră, calitatea serviciilor și produselor, precum și prețul optim”, se conține în același răspuns.

Șeful CTIF: „Nu am nicio atribuție la această companie”

Și Vitalie Coceban, șeful CTIF, neagă orice influență în procesul de atribuire a celor două licitații de către instituția pe care o conduce asupra celor două companii afiliate. „Compania dată, ca și alte companii, a participat la licitație deschisă prin concurs pe platforma electronică de achiziții. Instituția publică CTIF dispune de un grup de achiziție autonom și independent, care asigură imparțialitatea procesului de achiziție. Aceste  achiziții sunt calificate sub criteriul achizițiilor de valoare mică.  Grupul de achiziții și-a executat atribuțiile în corespundere cu legislația în vigoare, prezentând conducerii decizia sa finală. În baza deciziei și dării de seamă de atribuire a contractului de achiziție operatorului sus menționat, instituția publică a semnat contractul”,  a punctat Coceban care, la fel, a răspuns în scris la întrebările ZdG.

Șeful CTIF a menționat că nu ar cunoaște și nu ar urmări contractele celor două companii afiliate cu alte instituții publice. „Nu am nicio atribuție la această companie, sau la alte achiziții petrecute de alte autorități publice… Selectarea și decizia de semnare a contractelor respective a fost luată de grupul de achiziție, iar directorul nu are nicio posibilitate reală de a influența această decizie”, afirmă Coceban. ZdG nu a reușit să discute cu Virginia Nicolaev, fondatoare, direct sau indirect, a celor două companii. Soțul ei, însă, ne-a confirmat faptul că aceasta este „casnică” și nu este implicată, în prezent, în gestionarea companiilor. 

Contracte câștigate de o companie fondată de soțul secretarei de stat a MF

„Deeplace” SRL este fondată în 2004, avându-l în calitate de fondator pe Veaceslav Cunev, soțul Gabrielei Cuneva, secretară de stat în cadrul Ministerului Finanțelor (MF). Aceasta a deținut funcția de secretară de stat în perioada în care ministru al Finanțelor era actualul premier, Ion Chicu, lunile februarie-august 2019. A plecat după demisia Guvernului Filip, dar a revenit în ianuarie 2020, la scurt timp după ce Ion Chicu a ajuns premier. La numirea în funcție, Chicu a anunțat că Gabriela Cuneva se va ocupa „inclusiv, de achizițiile publice”. 

La 24 februarie 2020, la o lună și jumătate de la revenirea în funcție, compania fondată de soțul său, „Deeplace” SRL, a semnat cu CTIF, instituție din subordinea MF, două contracte în sumă totală de 1,87 de milioane de lei pentru servicii de mentenanță a SIA „Declarația electronică persoană juridică” și servicii de mentenanță a SIA „Crearea și circulația documentelor între SFS și Persoanele juridice”. 

La 16 august 2019, cu doar cinci zile înainte de a fi demisă din funcție de Guvernul Sandu, firma familiei Cuneva semnase alte două contracte cu CTIF pentru aceleași servicii, doar că valoarea lor cumulată era de două ori mai mică – 842 mii de lei.

Contractele din 2019 au fost semnate în urma unei cereri a ofertelor de preț, iar cele din 2020, unde s-au plătit de două ori mai mulți bani, în urma unor negocieri fără publicare, în lipsa unor licitații publice.

La 20 octombrie 2020, la fel, în urma unor negocieri fără publicare, firma „Deeplace” semna cu CTIF alt contract de 463,7 mii de lei, de această dată pentru servicii de dezvoltare a SIA „Crearea și circulația documentelor electronice între SFS și persoane juridice”. 

3,2 milioane de lei în anii 2019-2020

În total, în perioada în care Gabriela Cuneva s-a aflat în funcția de secretară de stat la MF, firma familiei sale a semnat cu CTIF cinci contracte, cu valoarea cumulată de 3,2 milioane de lei. Anterior, conform informațiilor de pe site-ul AAP, în anii 2014-2020, compania semnase contracte cu alte instituții ale statului, în sumă totală de 1,4 milioane de lei, majoritatea dintre acestea cu BNM. 

„Slavans-Grafica” SRL, altă companie a familiei Cunev, a semnat și ea contracte cu statul, majoritatea dintre ele datând din perioada în care Gabriela Cuneva nu deținea funcții publice. Datele oficiale, dar și cele care se conțin în răspunsurile primite de ZdG de la CTIF, MF și SFS, arată că „Slavans-Grafica”, în care soțul Gabrielei Cuneva deține o cotă de 50%, are semnate contracte cu statul în valoare de aproape 700 de mii de lei. Cele mai multe dintre acestea sunt cu MF, dar colaborarea dintre firma familiei Cuneva și instituția de stat a început înainte ca Gabriela Cuneva să activeze în cadrul instituției publice. 

„A fost înainte ca soția mea să ajungă în structurile de stat, în timpul când ea lucrează la stat și cred că asta va fi și după ce ea va pleca”

Gabriela Cuneva s-a arătat supărată de abordarea acestui subiect. Ea a precizat că nu deține informații despre contractele cu instituțiile statului, inclusiv cu CTIF, semnate de firma familiei sale. „Pot să vă spun că special nu mă interesez, pentru că înțeleg foarte bine cum o să manipulați cu asta”, a argumentat secretara de stat, care ne-a îndemnat să vorbim cu cei din grupul de lucru și să verificăm actele aferente acestei licitații. „Eu nu mă ocup de activitatea CTIF, care nu este o instituție subordonată mie. Nu am nicio atribuție. Din câte știu, firma de mult timp lucrează cu sistemele informaționale așa că… vedeți contractele și pe alți ani. Discutați cu reprezentanții companiei”.

Veaceslav Cunev, soțul funcționarei și proprietarul companiilor care au contracte cu statul, a declarat pentru ZdG că soția sa nu are și nu a avut vreo atribuție la contractele câștigate de firmele pe care le gestionează. „Eu am contracte cu CTIF sau cu SF, începând cu 2008. Am livrat sistemele e-declarație sau altele de acest gen. Aceste tendere au fost în 2008-2010, când soția mea nu lucra nici pe aproape de MF. Apoi, în fiecare an sunt tendere pentru mentenanța acestor sisteme, în conformitate cu legea. Asta a fost înainte ca soția mea să ajungă în structurile de stat, asta se întâmplă în timpul când ea lucrează la stat și cred că asta va fi și după ce ea va pleca. Nu au fost contracte noi în această perioadă, iar sumele de bani au fost similare în fiecare an”, susține Cunev.  

„Licitațiile sunt organizate în strictă conformitate cu legislația”

Omul de afaceri precizează că „Deeplace” SRL apare pentru prima dată în contractele cu CTIF în 2019, pe când soția sa era secretară de stat, anterior aceste servicii fiind prestate de altă companie a familiei, „Slavans-Grafica”. „Contractele au fost schimbate pe altă firmă, în urma reorganizării afacerii. Dar sunt tot acei oameni.” Cât despre faptul că în 2019 și 2020 și sumele de bani din contracte diferă, soțul secretarei de stat precizează că aceasta se datorează faptului că, în fiecare an, instituțiile de stat au cerințe și solicitări diferite. Înțelegeam dacă se constata că, de când soția mea a venit la Minister, contractele firmelor mele ar fi crescut de câteva ori, dar ele sunt aceleași. Dar, cu cât mai mult se va implementa digitalizarea statului, cu atât aceste contracte vor crește, plus inflația”, afirmă Veaceslav Cunev.   

Expert: „Achizițiile de mică valoare sunt cel mai puțin transparente”

Conform Legii nr. 131 privind achizițiile publice, instituțiile statului pot semna contracte cu agenți economici în urma unor negocieri fără publicare în cazuri speciale: când există urgență maximă, când un singur agent economic dispune de bunurile, lucrările şi serviciile necesare şi nu există altă alternativă sau când contractul de achiziții publice se referă la livrările suplimentare, efectuate de furnizorul inițial, destinate fie pentru înlocuirea parțială a bunurilor sau a instalațiilor de uz curent, fie pentru extinderea bunurilor sau a instalațiilor existente. 

Totodată, dintr-o hotărâre de Guvern din 2016, aflăm că, în anumite cazuri prevăzute de lege, autoritățile pot semna contracte cu orice agent economic, fără a organiza licitații pentru „achiziții de valoare mică” a căror valoare estimativă, fără taxa pe valoarea adăugată, nu depăşeşte 80 de mii de lei pentru bunuri şi servicii şi 100 de mii de lei pentru lucrări. Totuși, prin interpretarea Legii privind achizițiile publice, contractele de valoare mică sunt considerate cele care nu depășesc 200 de mii de lei pentru bunuri și servicii și 250 de mii de lei pentru lucrări. 

„Domeniul de aplicare a Legii privind achizițiile publice pentru contractele de bunuri și servicii este de 200 000 lei, iar pentru contractele de lucrări este de 250 000 lei (fără TVA), însă în Regulamentul cu privire la achiziții de mică valoare este expres indicată limita pentru contractele de valoare mică de 80 000 lei pentru bunuri și servicii și 100 000 lei (fără TVA) pentru lucrări. Prin urmare, apare un vid legislativ, din cauză că Regulamentul nu a fost modificat. Achizițiile de mică valoare sunt cel mai puțin transparente din toate procedurile, pentru că acest contract se atribuie direct unui operator economic și informația despre contract nu este publică în sistemul electronic de achiziții”, constată expertul în achiziții publice, Vadim Țurcan.