Cine are de pierdut şi cine are de câştigat de pe urma aprecierii leului faţă de valută
În luna mai, după 16 luni de apreciere continuă a monedei naţionale, leul se depreciază cu 1,1% faţă de dolarul american. Unul dintre factorii principali reprezintă surplusul de valută pe piață valutară începând cu anul 2016, care în aprilie curent a atins nivelul record de 367 milioane USD, susține Veaceslav Ioniţă, expert în politici economice la IDIS Viitorul. Acesta constată că „această presiune pe leu a dus la apreciere, chiar dacă Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a reduce din presiune”.
Expertul IDIS Viitorul explică că surplusul de valută a fost determinat de creşterea ofertelor nete din partea cetățenilor și cererea redusă din partea agenților economici. „La finele anului 2015 oferta netă de valută din partea cetățenilor a atins nivelul minim de de 1,5 miliarde USD anual. Apoi a urmat o perioadă de creștere a ofertei de valută din partea cetățenilor, care în luna aprilie 2018 a depășit deja 2 miliarde USD în valoare anuală. Totodată, cererea de valută din partea persoanelor juridice pe tot parcursul anilor 2016-2017 a înregistrat o scădere lentă apoi o creștere nesemnificativă, oscilând între 1,5-1,7 miliarde USD anual. Lucrul acesta a și condus la aprecierea leului moldovenesc”, explică Veaceslav Ioniţă.
În prezent, Ioniţă atestă o accelerare a cererii de valută din partea persoanelor juridice, mult mai rapidă decât creșterea ofertei din partea cetățenilor, fapt care scade din presiunea asupra leului și chiar a permis o ușoară depreciere a lui în luna mai.
Solicitat de ZdG, Victor Ursu, coordonator relații publice la IDIS Viitorul, a explicat cine câştigă şi cine pierde din aprecierea leului moldovenesc faţă de valuta străină.
„Din aprecierea leului faţă de valuta străină câştigă importatorii, deoarece aceştia cumpără mai multă valută, cu puţini lei, şi importă mai multe produse. Au de câştigat agenţii economici care achiziţionează produse în dolari, inclusiv importatorii de motorină, benzină şi gaz. Dar au de pierdut exportatorii pentru că încasează mai puţină valută din livrarea mărfurilor în extern. Pe de altă parte, au de suferit şi companiile de construcţii, deoarece apartamentele se vând în valută. Însă au de câştigat cumpărătorii de apartamente”, explică Victor Ursu, coorodonator relaţii publice la IDIS Viitorul.
Totodată, Victor Ursu menționează că, de fapt, aprecierea leului duce la consolidarea rezervelor valutare ale BNM. „BNM în urma excesului de valută străină intervine pe piaţa valutară prin procurări de valută. Rezervele valutare au depăşit pragul istoric dinaintea furtului miliardului. Acum sunt aproape 2,9 miliarde de dolari”, adaugă Ursu.
În opinia experţilor de la IDIS Viitorul, piața valutară din anul 2018 va fi mai relaxată decât în anii 2016-2017, se va reduce presiunea asupra leului și nu va mai fi urmărită situația din anii precedenți de apreciere continuă a leului.
