„Cât costă libertatea unui om?” vs „Din cauza impotenței lor…”. De la Andrei Spînu la Ion Ceban, reacții după solicitările de majorare a prețului energiei electrice
Mai multe persoane publice și partide politice au venit cu mesaje după ce furnizorii de energie electrică au solicitat majorarea prețului reglementat achitat de consumatori. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, președinte al partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a declarat, fără să dea nume, că „din cauza impotenței lor, oamenii vor fi nevoiți să achite mai mult decât dublu pentru energia electrică”. De cealaltă parte, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, s-a întrebat „Cât costă libertatea unui om?”.
- Consumatorii din centrul și sudul țării ar putea ajunge să achite 5,13 lei/kWh, în comparație cu prețul actual de 2,34 lei/kWh, iar consumatorii din nordul țării ar putea scoate din buzunar 4,53 lei pentru un kWh (1,69 lei/ kWh mai mult decât tariful în vigoare, n.red.).
Expertul economic Veaceslav Ioniță a afirmat că, „deși creșterea tarifelor poate părea justificată din perspectiva furnizorilor, efectele asupra veniturilor reale ale populației vor fi devastatoare”. „Facturile mai mari vor împovăra gospodăriile și vor genera nemulțumiri masive, mai ales în rândul celor mai vulnerabili”, se arată într-o analiză.
Edilul capitalei susține că autoritățile centrale ar fi „speriat oamenii că pot rămâne fără lumină și să economisească”, când de fapt „ei știau că electricitatea se va scumpi, și, ca să nu fie dureros în factură, dau lecții și învață cetățenii cum să stingă becurile”.
Ion Ceban: „Pentru municipalitate va fi o nouă povară financiară”
„Din cauza impotenței lor, oamenii vor fi nevoiți să achite mai mult decât dublu pentru energia electrică. Este o presiune enormă atât pentru cetățeni cât și pentru Administrațiile Publice Locale și agenții economici. Ca și consecință vor crește restul prețurilor la servicii și produse. Oamenii vor fi nevoiți să achite mai mult nu doar pentru energie, dar și pentru consumul zilnic. Despre asta ei au fost informați de mult timp și nu au întreprins măsuri suplimentare de intervenție și să prevadă acțiuni la fiecare etapă. Au speriat oamenii că pot rămâne fără lumină și să economisească, când de fapt ei știau că electricitatea se va scumpi și ca să nu fie dureros în factură, dau lecții și învață cetățenii cum să stingă becurile.
Din unele mesaje oamenii sunt iarăși împărțiți pe categorii și cei care sunt nemulțumiți sunt catalogați ca dușmani ai poporului. Nu mai vorbesc de unele mesaje care sunt îndreptate contra cetățenilor noștri care locuiesc în regiunea transnistreană. Condamnăm o astfel de abordare și divizare a societății noastre. Pentru municipalitate va fi o nouă povară financiară ca să facem față crizei având în gestiune instituții municipale și servicii unde vom fi nevoiți să achităm mai mult decât dublu pentru energia electrică. Repet, iluminatul decorativ din Chișinău a fost o nouă tactică de manipulare din partea lor pentru a distrage atenția de la adevăratele probleme pe care le-au creat, deoarece acest tip de iluminat pentru tot orașul consumă cât 2 blocuri de locuit.
Ca și în celelalte crize pe care le-am trecut în ultimii ani, municipalitatea va face față, dar incompetența lor ne lasă fără economii pentru multe alte proiecte precum reparații de drumuri, curți, școli și grădinițe, precum proiecte sociale și multe altele planificate”, a scris Ion Ceban pe rețelele de socializare.
Andrei Spînu: „Ne-am obișnuit cu libertatea”
Ex-ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, retras din sectorul public și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a publicat un mesaj pe rețelele de socializare despre „prețul libertății”, afirmând că „nu știe cât costă libertatea, dar este sigur că costă mai mult decât toți kWh de energie electrică consumați de un om, de o familie într-o viață”.
„Cât costă libertatea unui om?
Presupun că răspunsul e complicat. Ne-am obișnuit cu libertatea. Poate doar părinții și buneii care ne mai sunt în viață țin minte câte puțin din ce înseamnă lipsa de libertate.
Cât ar fi fost gata să plătească pentru libertate buneii noștri deportați în Siberia? Dar milioanele de oameni uciși sau băgați la pușcărie de regimul sovietic, de Kremlin? Hai să ne aducem aminte cât costa libertatea de a călători pentru rudele noastre care au decis să plece peste hotare în anii 2000? Sute de EUR? Mii de EUR? Zeci de mii de EUR?
Eu nu știu cât costă libertatea unui om. Eu nu știu cât costă libertatea, dar sunt sigur că costă mai mult decât toți kWh de energie electrică consumați de un om, de o familie într-o viață.
PS: Cât costă libertatea unei țări, a Moldovei?”, a subliniat Spînu.
În replică, fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, s-a întrebat „cât costă stupiditatea?”.
„Unii filosofi bâcoriverani definesc libertatea că scumpire substanțială și inopinată a prețurilor la electricitate, fără nici un fel de acțiuni de mitigare și remediere.
Unii filosofi bâcoriverani chiar se întreabă retoric, cât oare ne costă așa libertate? In mod neretoric și model static – vreo 6 miliarde de lei pe an, sau vreo 2% din PIB. Dacă includem și multiplicatorul economic, și efectele asupra unor industrii critice – probabil de vreo 2-3 ori mai mult în primul an.
Știam oare noi că putem rămâne fără gaz gratis pentru curent ieftin? Clar că nimeni nu-și putea imagina atare scenarii, mai ales după sezonul 22-23. Și ce am făcut să ne pregătim? Am grăbit construcția liniilor de înaltă tensiune spre România? Am dezvoltat proiecte solide de generare alternativă și de stocare a energiei? Am construit alternative fezabile? Măcar am dat facilități fiscale pentru importul de echipamente care ar reduce vulnerabilitatea energetică?
Fiind și eu nestrăin filosofiei aș pune câteva întrebări alternative:
Cât costă stupiditatea?
Cât costă iresponsabilitatea?
Cât costă ipocrizia?”, i-a răspuns Oleg Tofilat.
Radu Marian: „Guvernul va interveni și va anunța, în cel mai scurt timp, compensații”
Și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a comentat majorările care ar urma să fie probate. Acesta a sublinat că „tarifele mici la resursele energetice nu garantează, în niciun caz, dezvoltarea economică a unei țări/regiuni sau venituri mai mari pentru populație”, dând drept exemplu regiunea transnistreană și Federația Rusă.
„Mulți oameni, pe bună dreptate, sunt îngrijorați de majorarea tarifelor la electricitate – o majorare care vine ca urmare faptului că Gazprom (Kremlin) refuză să-și îndeplinească obligațiile contractuale și să livreze gaze naturale în regiunea transnistreană (și centrala electrică MGRES). În aceste condiții, Guvernul va interveni și va anunța, în cel mai scurt timp, compensații.
Însă, trebuie să fie foarte clar un lucru, și anume că tarifele mici la resursele energetice nu garantează, în niciun caz, dezvoltarea economică a unei țări/regiuni sau venituri mai mari pentru populație.
Cel mai grăitor exemplu în acest sens este chiar regiunea transnistreană. Chiar și cu resurse energetice aproape gratuite (gaz la 1.5 lei pe metru cub până nu demult), salariul mediu lunar în stânga Nistrului este de aproximativ 6,9 mii de lei, în timp ce în dreapta Nistrului este mai mult decât dublu, depășind 14,3 mii de lei.
Un medic de familie în regiunea transnistreană are un salariu net de aproximativ 6 mii de lei (normă întreagă), în timp ce un medic de familie în dreapta Nistrului are, în medie, un salariu net de 14-15 mii de lei (acesta poate varia în funcție de stagiu și alți factori).
Un alt exemplu este Rusia, care se „scaldă” în resurse naturale energetice ieftine. Atât de „bine” o duc, încât, în 2025, moldovenii au ajuns din urmă rușii la nivelul salariului mediu, chiar dacă, acum 10 ani, salariul mediu în Rusia era practic de trei ori mai mare decât la noi. Și asta în pofida tuturor problemelor noastre din ultimii 10 ani – frauda bancară, devalorizarea leului în 2014-2015 etc.
Relațiile bune cu vecinii și acordul de comerț liber cu Uniunea Europeană ne-au ajutat infinit mai mult decât orice altceva. Trebuie să continuăm integrarea în Uniunea Europeană ca să avem mai multe oportunități economice.
Da, trebuie să facem tot posibilul să avem resurse energetice la costuri cât mai rezonabile – asta e foarte important. Dar nu trebuie sacrificată țara și dezvoltarea economică de dragul energiei ”pidijeaba” de la ruși. Degradarea economică și socială din stânga Nistrului demonstrează asta.
PS – o să zică unii că produsele alimentare în stânga Nistrului sunt mai ieftine. Nu e adevărat. Să întrebați locuitorii din Tighina de ce merg la magazinele și supermarket-urile din Varnița :)”, a spus Radu Marian.
PNM: „O amenințare directă la adresa cetățenilor Republicii Moldova”
Și Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, care a acumulat aproape 900 de voturi la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, a emis un comunicat de presă în care menționează că „astăzi plătim nu doar pentru incompetența guvernului, per ansamblu, dar și pentru prietenia premierului Dorin Recean cu liderul separatist Victor Gușan, care a creat o încredere iluzorie că autoritățile de la Chișinău pot influența regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, pentru a obține în continuare electricitate la un preț preferențial”.
„Solicitările făcute de Premier Energy și FEE Nord către ANRE pentru dublarea tarifelor la energia electrică reprezintă o amenințare directă la adresa cetățenilor Republicii Moldova. O creștere de la 2,34 lei/kWh la 5,13 lei/kWh pentru clienții Premier Energy și de la 2,34 lei/kWh la 4,53 lei/kWh pentru cei ai FEE Nord este o povară financiară serioasă pentru majoritatea familiilor, mai ales pentru cele tinere, care încearcă să-și construiască un viitor acasă. Această majorare este un șoc economic ce riscă să accelereze depopularea Republicii Moldova.
Suntem conștienți că această criză nu ar fi avut loc fără de șantajul politic al Federației Ruse, însă acest șantaj durează de trei decenii. Se știa că Rusia va folosi criza energetică ca să ne subordoneze, și aici apare întrebarea legitimă: cu ce s-a ocupat actualul guvern în ultimii trei ani? De ce nu a prevăzut acest scenariu evident? Astăzi plătim nu doar pentru incompetența guvernului, per ansamblu, dar și pentru prietenia premierului Dorin Recean cu liderul separatist Victor Gușan, care a creat o încredere iluzorie că autoritățile de la Chișinău pot influența regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, pentru a obține în continuare electricitate la un preț preferențial.
În 2025, prioritatea numărul unu trebuie să devină interconectarea energetică totală cu România, pentru a scăpa definitiv de șantajul rusesc. În același timp, este imperativă schimbarea clasei politice de la Chișinău, cu o clasă politică nouă care să apropie mai rapid și mai strâns Republica Moldova de România, până la unirea definitivă a celor două state românești!”, se arată în comunicatul de presă emis de formațiunea politică.
Doina Gherman: „Noi să stingem un bec, ca alții să nu ne fure lumina – a viitorului și a ochilor”
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a comentat majorarea prețului la energie făcând referire la războiul la scară largă desfășurat de Federația Rusă în Ucraina de aproape 3 ani.
„Am intrat în noul an cu grijă, dar și cu încredere. E primul an în care putem deveni 100% independenți energetic.
Independența nu este ușoară. Și costă. Vecinii noștri plătesc cu vieți omenești și tragedii zilnice. Noi – cu facturi mai mari. Acum câteva luni se distribuia o minciună teribilă, cum că se pregătește mobilizare militară în Moldova. Singura mobilizare la care suntem chemați e să consumăm responsabil energia electrică. Și să ne păstrăm unitatea și umanitatea.
Nu putem schimba global lucrurile, mai ales când nu depind de noi, dar putem face diferența. Fiecare, de la locul lui. Noi să stingem un bec, ca alții să nu ne fure lumina – a viitorului și a ochilor. Și așa să arătăm că Moldova poate”, a transmis Doina Gherman.
Nici Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) și nici ex-președintele Igor Dodon nu au comentat majorarea prețului pentru energie electrică. Singurul mesajul publicat marți de președintele formațiunii politice este despre „cel mai așteptat eveniment politic al anului 2025” – alegerile parlamentare.
Anterior, PSRM a transmis că „urmărește cu îngrijorare evoluția situației energetice și constată că actuala guvernare s-a înglodat în propriile minciuni și aberații, pasând responsabilitatea pe cine vrei, numai nu pe ei, care sunt adevărații responsabili și vinovați de criza energetică”.
Expert: Populația R. Moldova s-ar putea confrunta cu un nou val de sărăcie energetică
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a explicat că cheltuielile totale ale populației pentru energia electrică se ridică la 4,4 miliarde de lei anual, iar tarifele vor fi majorate conform solicitărilor, această sumă va crește la cel puțin 9 miliarde de lei. „Impactul direct asupra gospodăriilor va fi uriaș, iar presiunea pe bugetele familiale va crește considerabil”, a atenționat acesta.
Impactul asupra inflației
În prezent, cheltuielile pentru energia electrică reprezintă 2-2,5% din bugetul gospodăriilor casnice. Creșterea tarifelor ar urma să adauge cel puțin 2,5% la inflația anuală, ducând nivelul inflației de la 7% la peste 10%. „Această accelerare va afecta puternic costurile de trai și va pune presiune suplimentară pe economia națională”, notează Ioniță.
Comparativ cu anul 2022
În 2022, inflația a atins un vârf istoric de aproape 35%, dar această creștere a venit după o perioadă „relativ calmă”.
„Acum, ne confruntăm cu 4 ani consecutivi de inflație cumulativă de 70%, ceea ce a diminuat dramatic puterea de cumpărare a cetățenilor.
Dacă nu se vor găsi soluții pentru a amortiza impactul acestor creșteri, populația Moldovei se va confrunta cu un nou val de sărăcie energetică”, susține expertul.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că se va întruni vineri, 3 ianuarie, în ședință, în cadrul căreia urmează să fie examinate solicitările Premier Energy și Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE-Nord) privind majorarea tarifelor la furnizarea energiei electrice.
Tot în cadrul ședinței vor fi examinate cererile operatorilor S.A. „RED Nord”, Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A, dar și mai multe proiecte de hotărâre care se referă la majorarea prețurilor pentru energia termică livrată consumatorilor de către: S.A. „Termoelectrica”, S.A. „CET-Nord”, Î.M. a „Rețelelor și Centralelor Termice Comrat”, Î.M. „Comgaz-Plus”, S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Î.M. „Antermo” și Î.M. „Servicii comunale Glodeni”.
ÎCS „Premier Energy” SRL, cel mai mare furnizor de energie electrică din R. Moldova, cere aprobarea prețului de 5,13 lei/kWh (cu 2,79 lei/kWh mai mare decât tariful actual, n.red.) pentru consumatorii finali ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune.
Iar FEE-Nord, care deservește consumatorii din nordul țării, solicită majorarea prețului la 4,53 lei/kWh (1,69 lei/ kWh mai mult decât tariful în vigoare, n.red.) pentru consumatorii finali ale căror instalații sunt conectate la rețelele electrice de distribuție de joasă tensiune.
Anterior, consumatorii casnici din nordul R. Moldova plăteau mai scump pentru energia electrică decât cei din centrul și sudul țării.
Celula de criză de la Guvern: Consumul de energie electrică continuă să fie asigurat pe deplin
Consumul de energie electrică în Republica Moldova, pentru data de 1 ianuarie 2025, a fost acoperit pe deplin, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie și/sau fluxuri neintenționate. Potrivit informațiilor Celulei de Criză de la Guvern, consumul va fi asigurat în totalitate și pentru ziua de joi, 2 ianuarie.
Începând cu 1 ianuarie 2025, MGRES/Centrala de la Cuciurgan nu mai furnizează energie electrică malului drept și a livrat doar un volum nesemnificativ de energie electrică pe 1 ianuarie, între orele 00:00-01:00. Astfel, consumul este acoperit din surse interne – precum centralele electrice cu termoficare din Chișinău și Bălți, centrala hidroelectrică Costești, sursele regenerabile, importul pe contracte bilaterale din România și achiziția de pe bursa de energie electrică din România, administrată de către SA „OPCOM”.
Compania rusă „Gazprom” a suspendat livrarea gazelor naturale către „Moldovagaz” începând cu data de 1 ianuarie 2025. În legătură cu potențiala criză umanitară în regiunea transnistreană din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024.
