Bani din fondurile de rezervă, donații ale populației și ajutoare umanitare. Cât ne-a costat criza refugiaților în prima lună de război?
În prima lună de război, R. Moldova a alocat 200 de milioane de lei din fondurile de rezervă (aproximativ 10 milioane de euro) pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Cea mai mare parte a banilor a fost alocată pentru sporurile oferite personalului implicat.
Totodată, 58,2 de milioane de lei pentru gestionarea crizei refugiaților au fost donați de către populație și agenți economici. În prima lună de război, în țara noastră au ajuns și ajutoare umanitate în valoare de 6,6 milioane de euro (aproximativ 130 de milioane de lei) din partea mai multor țări și organizații internaționale.
Uniunea Europeană a anunțat un sprijin financiar de 20 de milioane de euro, iar SUA – de 30 de milioane de dolari, bani care nu au ajuns, deocamdată, în R. Moldova, dar autoritățile au anunțat că ei vor fi gestionați prin intermediul organizațiilor umanitare internaționale.
Ziarul de Gardă a făcut totalul donațiilor oferite de partenerii externi, de cetățeni și de agenți economici, precum și al cheltuielilor bugetare efectuate în sprijinul celor care au fugit de războiul din Ucraina.
De la începutul războiului din Ucraina, R.Moldova a fost una dintre cele mai solicitate destinații pentru refugiații ucraineni. Peste 300 de mii de persoane au intrat pe teritoriul R.Moldova în această perioadă, iar aproape 100 de mii au decis să rămână aici. Astfel, R.Moldova este statul cu cei mai mulți refugiați ucraineni, raportat la numărul de locuitori. În acest context, mai multe țări și organizații internaționale au oferit ajutor autorităților moldovene, pentru a gestiona criza refugiaților, dar cei mai mulți bani au fost alocați din bugetul de stat, potrivit cifrelor făcute publice de autorități.
152 de milioane de lei – pentru sporuri ale angajaților statului implicați în gestionarea crizei refugiaților
Din bugetul de stat au fost alocate 200 de milioane de lei pentru gestionarea crizei refugiaților, a declarat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în cadrul unei conferințe de presă susținută la 24 martie 2022, împreună cu secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea. Cea mai mare parte a acestor bani, 152,1 milioane de lei, au fost alocați pentru sporurile oferite personalului implicat în gestionarea crizei refugiaților, adică celor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării (MA) și Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor (MF), la solicitarea ZdG.
Pentru gestionarea Centrelor de plasament și adăpost temporar pentru refugiați au fost alocați 31,3 milioane de lei Cancelariei de Stat, MMPS și Autorităților Publice Locale (consilii raionale, municipale și primării). Alte 5,6 milioane de lei au fost alocate pentru transportarea refugiaților, banii fiind alocați Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), iar 13,6 milioane de lei au fost necesari pentru deblocarea bunurilor din rezervele de stat, în scopul dotării centrelor pentru refugiați, se mai precizează în răspunsul MF pentru ZdG.
Donații externe și din partea cetățenilor
De asemenea, din partea Lituaniei au fost încasate 750 de mii de euro (echivalentul a 15,1 milioane de lei), iar din partea Estoniei – 100 de mii de euro (echivalentul a 2,02 milioane de lei), bani care au ajuns în Fondul de intervenție, fiind utilizați în scopurile indicate mai sus, după cum a precizat MF.
Instituția a subliniat că alocarea banilor nu înseamnă automat și faptul că aceștia au fost cheltuiți. „Alocarea oferă dreptul instituției de a efectua cheltuieli până la suma alocată, în scopurile pentru care au fost alocați”, se arată în răspunsul ministerului.
R.Moldova a beneficiat și de donații din partea persoanelor fizice și juridice, făcute într-un cont special deschis de MF, unde până la 24 martie se acumulaseră 46,8 milioane de lei, dintre care 35 de milioane de lei fuseseră repartizați pentru centrele de plasament temporar. Cifra a crescut de atunci, ajungând până la 58,2 milioane de lei, la data de 28 martie, dintre care 37 de milioane au fost alocate, prin fondul de intervenție al Guvernului, pentru gestionarea crizei refugiaților.
20 de milioane de euro – promise de UE, 30 de milioane de dolari – promise de SUA
În cadrul vizitei la Chișinău din data de 2 martie, Înaltul Reprezentant al UE și Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, și Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, au anunțat că UE va aloca un ajutor financiar de 15 milioane de euro drept suport imediat pentru gestionarea crizei refugiaților și 5 milioane de euro – ajutor umanitar pentru refugiați.
La solicitarea ZdG, Ministerul Finanțelor a precizat că acești bani vor fi gestionați de Delegația UE sau, indirect, de agențiile de dezvoltare ale statelor membre, agențiile ONU sau prin intermediul organizațiilor internaționale precum Banca Mondială, BEI, BERD. Aceste resurse nu utilizează sistemul național trezorerial, prin urmare, nu sunt gestionate de către Guvernul R.Moldova, potrivit Ministerului Finanțelor.
Instituția a explicat, totuși, că 15 milioane de euro sunt prevăzute pentru Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), iar cele 5 milioane reprezintă asistență imediată, care va fi gestionată de Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR). Totodată, pachetul de 15 milioane de euro va fi concentrat pe 2 componente: procurări de echipamente și instruiri de personal.
Suplimentar, la 10 martie, Comisia Europeană a alocat R.Moldova suport financiar umanitar în valoare de 3 milioane de euro pentru a susține refugiații ucraineni, a mai adăugat MF.
Totodată, în următoarele șase luni, Statele Unite vor investi circa 30 de milioane de dolari în R.Moldova, urmând să ajute astfel Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați și alte organizații internaționale să răspundă necesităților de asistență ale refugiaților identificate de guvernul R.Moldova, a anunțat, la 20 martie, Ambasadorul american la Chișinău, Kent Logsdon.
De asemenea, Polonia va oferi Republicii Moldova un credit fără dobândă în valoare de 20 de milioane de euro, pentru a face față crizei refugiaților, după cum a anunțat președintele acestei țări, Andrzej Duda, în cadrul vizitei sale la Chișinău, la 21 martie.
Ajutoare umanitare europene
Potrivit datelor oficiale, în prima lună de război, R. Moldova a beneficiat de ajutor umanitar în valoare totală de 6,6 milioane de euro, fiind vorba despre echipamente și instalații pentru adăposturile pentru refugiați: corturi, paturi, pături, articole de igienă, produse alimentare și farmaceutice, după cum a declarat secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, la 24 martie 2022. El a specificat că este vorba despre peste 800 de corturi, 1300 de saltele, 20 de mii de pături, peste 2700 de seturi de lenjerie de pat, aproape 19 mii de seturi igienice, 7 ambulanțe, 33 de încălzitoare, 17 generatoare de curent electric, 155 de mii de litri de motorină, 150 de mii de litri de benzină și 5000 de tone de păcură. Acestea au fost repartizate conform necesităților centrelor MAI, deschise pentru gestionarea fluxului la frontieră.
Donațiile au venit din partea Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), precum și din partea României, Germaniei, Franței, Greciei, Finlandei, Austriei, Belgiei, Croației, Danemarcei, Suediei, Olandei, Italiei și Elveției, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Ulterior, după data de 24 martie, când s-a împlinit o lună de la începutul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, au mai fost anunțate noi ajutoare pentru refugiații ucraineni din R.Moldova. Astfel, la 25 martie, Italia a oferit ajutor umanitar în valoare de 1,8 milioane de euro (corturi pentru 500 de refugiați) și a promis un sprijin în valoare de 10 milioane de euro pentru gestionarea fluxului de refugiați prin intermediul UNHCR.
Repartizarea cheltuielilor pentru centrele de plasament temporar – în grija a două ministere
MMPS recepționează solicitările de finanțare din partea autorităților locale care gestionează centre de plasament temporar, iar MF este responsabil de alocarea resurselor, în baza solicitărilor centralizate și prezentate de către MMPS.
Cheltuielile sunt acoperite din donațiile cetățenilor și agenților economici, făcute în contul trezorerial deschis de MF. În total, pentru autoritățile locale au fost alocate 23,2 milioane de lei: 21,3 milioane fiind în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale din 15 martie, și alte 1,8 milioane de lei – în cadrul ședinței din 25 martie.
Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a anunțat că, de la începutul crizei, au fost deschise și autorizate 111 centre de plasament temporar, dar câteva dintre ele au fost închise, pentru că aveau un număr prea mic de refugiați. În prezent, numărul centrelor variază în jurul cifrei de 100. Din capacitatea totală a centrelor de plasament, de peste 9000 de locuri, sunt utilizate mai puțin de jumătate, mai exact 46 la sută, a mai precizat Marcel Spatari.
Bani de cheltuială pentru refugiații din familii și pentru moldovenii care îi adăpostesc, de la organizații internaționale
Astfel, majoritatea refugiaților ucraineni se află în familiile cetățenilor moldoveni, și nu în centrele de plasament. Pentru susținerea financiară a acestora, precum și a celor care îi adăpostesc, urmează a fi implementate două programe, finanțate de două organizații internaționale: World Food Programme în Moldova (Programul Alimentar Mondial) și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați. Reprezentanții acestora și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, au oferit detalii într-o conferință de presă.
3700 de lei – plată unică pentru familiile care găzduiesc refugiați
Fiecare familie din R. Moldova care găzduiește doi sau mai mulți refugiați din Ucraina va primi un ajutor unic de 3500 de lei, a anunțat reprezentantul World Food Programme în Moldova, Cesar V. Arroyo. Banii vor putea fi primiți în conturi bancare, fiind semnat un acord cu o bancă din R. Moldova, sau prin intermediul sistemului de plăți Western Union. Aceste resurse vor putea fi cheltuite pentru orice necesități ale familiilor care adăpostesc refugiați ucraineni. Procedura de identificare a acestora ar putea dura câteva săptămâni, a adăugat reprezentantul World Food Programme.
„Nu vreau să provoc așteptări prea mari, este vorba despre o plată unică pentru fiecare familie. Nu știm ce se va întâmpla mâine, este o situație cu multe provocări. Vom face evaluări ulterioare, dar, deocamdată, este o plată unică”, a punctat Cesar V. Arroyo. Cheltuielile totale pentru acest proces sunt estimate la aproximativ 7-8 milioane de dolari.
2200 de lei – plată lunară pentru refugiații aflați în situații vulnerabile
Totodată, refugiații ucraineni, în mod special, cei aflați într-o situație vulnerabilă, vor primi câte o alocație lunară în valoare de 2200 de lei moldovenești, în numerar sau pe card, a anunțat reprezentanta interimară a Agenției ONU pentru Refugiați, Francesca Bonelli. În acest scop, se va colabora cu autoritățile locale pentru a identifica persoanele care au nevoie de acest ajutor financiar.
„Prioritate vor avea cei mai vulnerabili, adică familiile de refugiați cu mulți copii, persoanele cu dizabilități, cele în vârstă sau cu alte tipuri de vulnerabilități. Apoi, pas cu pas, ne vom extinde la alte familii”, a precizat Francesca Bonelli. 49 de milioane de dolari se estimează că vor fi cheltuite în primele 4-6 luni, în funcție de situație. Banii vor putea fi utilizați de refugiații ucraineni numai în R.Moldova, astfel încât să fie susținută și economia locală.
În acest context, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a adăugat că banii UNHCR vor fi destinați și modernizării centrelor de plasament temporar pentru refugiați, dar și gestionării fluxului de ajutoare umanitare.
Diana ENACHI, economistă, coordonatoare de proiecte la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”:
„Criza refugiaților declanșată de războiul din Ucraina a pus autoritățile din R. Moldova în situația de a gestiona o situație excepțională, neplanificată, pentru care, evident, nu a existat un plan sau resurse financiare alocate. Respectiv, în decursul acestei luni, au fost mobilizate resurse financiare din diferite surse pentru a gestiona criza și a oferi suportul necesar refugiaților. Cu toate că sunt resurse bugetare alocate de guvern și de unele autorități locale, ajutoare financiare oferite atât de donatorii externi, cât și donații din partea cetățenilor și a agenților economic, totuși, nu există o sursă unică de informații privind destinația concretă a acestor resurse, precum și cheltuielile efective.
În lipsa comunicării și a transparenței în acest proces, apar tot mai multe întrebări despre modul în care sunt gestionați atât banii publici alocați, cât și resursele financiare donate. Faptul că anumite resurse au fost alocate, aceasta nu denotă și faptul că au fost cheltuite, motiv pentru care este important să se comunice despre principalele direcții și cheltuielile efectuate, periodic, cel puțin o dată pe săptămână. Totodată, pe pagina Guvernului sau a Ministerului Finanțelor ar trebui să fie publicată periodic valoarea cheltuielilor efectuate, cu indicarea sursei, destinației și fondurile rămase disponibile”.
