Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Analiză/ Stare de urgență în…

Analiză Stare de urgență în domeniul energetic. De ce și ce urmează

Prim-ministrul urmează să propună joi, 12 decembrie, în Parlament, declararea Stării de Urgență în Republica Moldova, pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie. Potrivit Guvernului, decizia este dictată de eventuala criză umanitară în regiunea transnistreană și riscuri pentru stabilitatea sectorului energetic în întreaga țară, generate de sistarea livrării gazelor naturale către Tiraspol de către Gazprom. Ziarul de Gardă a discutat cu doi experți despre necesitatea instituirii stării de urgență.

Eugenia Gușilov, directoarea Romania Energy Center (ROEC), consideră că instituirea stării de urgență este necesară, dar decizia a fost luată tardiv. „Cred că starea de urgență este necesară pentru că trebuie activate toate mecanismele suplimentare pentru a gestiona o situație care nu va fi deloc una ușoară în cazul în care se oprește tranzitul ucrainean la 1 ianuarie 2025. Totuși, lucrurile astea trebuiau făcute puțin mai devreme, cel puțin cu două luni înainte”, spune experta. Ea consideră că autoritățile au sperat până în ultimul moment că situația se va rezolva de la sine și se va ajunge la o înțelegere de prelungire a tranzitului gazelor prin culoarul ucrainean. 

Expertul de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, dimpotrivă, consideră că starea de urgență nu este necesară, iar sub paravanul ei, autoritățile ar încerca să delapideze banii publici. „Eu cred că asta este cea mai proastă decizie care a putut fi luată. Fac achiziții fără concurs, fac achiziții netransparente, fac achiziții evitând toate procedurile legale și delapidează banii publici. Cam așa s-a întâmplat la precedentele stări de urgență. Sub acoperirea stării de urgență, noi avem delapidate zeci de milioane de euro bani publici. Sper că vom avea niște organe competente care vor duce la bun sfârșit toate anchetele și dosarele penale pornite pe toate aceste cazuri. La noi toate deciziile care s-au făcut sub auspiciul necesității urgente, s-au finalizat cu jafurile banilor publici. Deci, vreo experiență pozitivă noi nu avem. Începând de la jaful bancar până în ziua de astăzi, unicul «beneficiu» al acestor stări de urgență este delapidarea banilor publici. Alte beneficii eu nu le-am văzut”, menționează Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, autoritățile ar proteja compania MoldovaGaz. „Pentru mine, Guvernul și ANRE-ul sunt o subdiviziune și o filială a MoldovaGaz. Deci ei protejează din răsputeri monopolististul, unde capitalul majoritar este deținut de Federația Rusă. Dacă la noi s-ar fi liberalizat piața, dacă la noi companiile private ar fi fost lăsate să lucreze, dacă la noi bursa română de mărfuri ar fi lucrat, atunci când a venit prima dată, dar nu i se puneau diferite piedici, toate lucrurile ar fi fost bine.”

De partea sa, Eugenia Gușilov subliniază că, dacă se dorea o resetare în domeniul energetic, ar fi trebuit să plece și Vadim Ceban, directorul MoldovaGaz, odată cu demiterea, acum o săptămână, a ministrului Energiei, Victor Parlicov, și a solicitării înaintate directorului Energocom, Victor Bînzari, și membrului în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, de a-și prezenta demisiile. „Parlicov a greșit că nu a instituit obligativitatea achiziționării de volume suplimentare de gaz, dar asta ține și de legislație, pentru că, dacă legislația este neclară cu privire la cine instituie obligativitatea cumpărării de stocuri… Ce sunt stocurile astea? Sunt strategice sau comerciale? Pentru că dacă sunt strategice, ar fi trebuit Energocom să se ocupe de asta și să-și asume responsabilitatea, chiar dacă cumpăra poate cu 3-4-5 euro mai scump, dar ar fi fost constituite aceste stocuri, dar dacă sunt comerciale, obligatoriu ele cădeau în responsabilitatea companiei MoldovaGaz”, subliniază experta.

Pe de altă parte, spune ea, este vina domnului ministru Parlicov, că nu a transmis cât de gravă ar putea fi situația în cazul în care încetează tranzitul gazelor prin culoarul ucrainean. „În această situație, Energocomul n-a vrut să-și asume riscul, pentru că Energocomul poate să facă rost de volumele de gaz necesare, dar are nevoie de MoldovaGaz, ca MoldovaGaz să accepte prețul. Or nici Energocom, nici MoldovaGaz cred că n-au înțeles că s-ar putea să nu mai vină deloc gaze pe culoarul ucrainean. Au crezut că va fi o înțelegere între ucraineni, unguri și slovaci, dar se pare că lucrurile merg în direcția contrară. Or asta complică foarte mult gestiunea acestei situații, mai ales dat fiind dependența pe partea de electricitate a Moldovei de Cuciurgan”, menționează Eugenia Gușilov.