Memoria ca formă de justiţie: Dreptatea se va face
Memoria victimelor comunismului a fost înveşnicită prin expoziţia «Memorie ca formă de justiţie». Zeci de oameni au venit să-şi amintească teroarea prin care au trecut strămoşii noştri într-un trecut nu tocmai îndepărtat. Expoziţia îşi propune să ne trezească amintirile pentru «a ne salva de urmele trecutului».
Pe 27 martie, în incinta Bibliotecii Naţionale a R. Moldova, a fost inaugurată expoziţia «Memorie ca formă de justiţie». Aceasta conţine 30 de panouri cu fotografii şi un exponat inedit, în trei dimensiuni, dedicat «Fenomenului Piteşti».
Suferinţa, o parte a patrimoniului cultural
În 1993, în fosta închisoare de deţinuţi politici din Sighet, a fost organizat primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. De aici a şi apărut ideea expoziţiei «Memoria ca formă de justiţie», consacrată celor 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La eveniment au participat şi realizatorii expoziţiei, poeta Ana Blandiana şi scriitorul Romulus Rusan. Importanţa acestui vernisaj este remarcabilă, susţine Ana Blandiana. Ea argumentează că «dincolo de criză, dincolo de toate relele care se întâmplă în lume şi în Europa, se fac paşi înainte. Trebuie să ne învăţăm obsesiile, iar obsesia noastră este suferinţa noastră». Suferinţa, potrivit lui Romulus Rusan, «este o parte a patrimoniului cultural».
Elena Postică, vicedirectoarea Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, spune că, în procesul de realizare a acestei expoziţii, s-a pus accent «pe suferinţa oamenilor care au trecut prin infernul Gulagurilor Sovietice. Pentru noi, a fost o mare onoare să contribuim la amenajarea acestor panouri dedicate Basarabiei în Gulag». Ana Blandiana a vorbit despre importanţa evenimentului, precizând că este singura posibilitate de a face dreptate celor care au suferit enorm: «Atât timp cât nu li se face dreptate, rămân necunoscute toate suferinţele, toate crimele comunismului, le facem dreptate amintindu-ne de ele, analizându-le, făcându-le să fie cunoscute».
Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul nu are viitor
Cele 30 de panouri din expoziţie sunt o incursiune fotografică în lumea întunecată a perioadei sângeroase a comunismului din România. Sunt prezentate exponate de la Memorialul Sighet, mărturii din anii de teroare, dar şi fotografii păstrate de urmaşii victimelor. Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a menţionat importanţa acestui eveniment în special pentru tânăra generaţie, deoarece «un popor care nu-şi cunoaşte trecutul, nu are viitor». Acelaşi lucru l-a menţionat şi Marius Lazurcă, Ambasador al României în R. Moldova. Lazurcă a opinat că expoziţia reprezintă răspuns la întrebarea care frământă poporul nostru de 20 de ani: «Cum a fost posibil ca cei care au propovăduit unirea să fie declaraţi trădători ai neamului, să fie încarceraţi, torturaţi, ucişi, zdrobiţi»? Pentru a găsi răspuns la această întrebare, ambasadorul îndeamnă oamenii ca, atunci când vor parcurge această expoziţie, să-i privească în ochi pe cei condamnaţi, care au rămas înveşniciţi în imagini: «Vor vedea suferinţă, durere, dar şi libertatea acestor oameni şi, mai cu seamă, încrederea că, până la urmă, dreptatea se va face».
Expoziţia a fot organizată de Institutul Cultural Român «Mihai Eminescu» şi va rămâne timp de trei luni la Biblioteca Naţională a R. Moldova, ulterior fiind prezentată şi în alte localităţi.
Olga BULAT
