La București a fost lansată expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”. Colecția de mărturii ia forma unei instalații construite din fotografii încorporate în vechi casete de bijuterii
Asociația pentru cultură și arte Arbor a lansat expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Colecția de mărturii reunește materiale și cercetări realizate de Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al USM, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, în perioada 1991-2021.
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada R. Moldova în România.
„Implicit investigația a urmărit mecanismele memoriei. Vedem cum funcționează ele la copiii care au trecut prin represiuni și deportări, ce dileme apar când vine vorba de reprezentarea trecutului totalitar, cum au persistat tăcerea și amnezia colectivă. Cercetările aduc în circuitul științific materiale inedite, colectate din arhivele de familie, conturând contextul mai larg al politicilor de sovietizare forțată, dar și al rezistenței antisovietice în Basarabia”, spun organizatorii.
În cadrul expoziției, curatorii Ludmila D. Cojocaru, directoarea filialei Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, din cadrul Muzeului Național de Istorie al Moldovei, și Victoria Nagy Vajda, președinta Asociației Arbor, și-au propus să traseze un itinerar al călătoriei dramatice a unor tineri și copii deportați către celălalt capăt al Uniunii Sovietice, considerați de puterea sovietică „dușmani ai poporului” și „elemente periculoase pentru societate”.
Colecția de mărturii ia forma unei instalații construite din fotografii încorporate în vechi casete de bijuterii. Poveștile de viață ale reprimaților pot fi ascultate în lectura actorilor de la Chișinău, Elena Frunze-Hatman și Ghenadie Gâlcă, pe muzica lui Ștefan Panea.
Obiecte personale ale deportaților au fost aduse de la Muzeul Național de Istorie al Moldovei, de la Complexul Muzeal în Aer Liber Memoria Victimelor Represiunilor Politice din satul Mereni și din colecții private, iar pentru o mai bună înțelegere a distanței parcurse de deportați în vagoanele de marfă, artista Ramona Iacob a realizat harta „Gulagului Basarabenilor”. În cadrul expoziției va fi proiectat filmul de animație „Mâța fără nume”, despre soarta basarabenilor deportați în Siberia, realizat de binecunoscutul artist de la Chișinău, Ghenadie Popescu.
„Oamenii timpului” – „realitățile timpului”
„Pe la 3 de noapte a venit un detașament de ostași ruși, însoțit de un căpitan şi de președintele sovietului sătesc. Ne-au spus că suntem „ridicați” şi ne-au ordonat să urcăm în mașină. După câteva săptămâni de drum, fără apă şi fără mâncare, am ajuns în regiunea Omsk. Condițiile de trai și de muncă erau îngrozitoare, eram câte patru familii într-o baracă. Chinuiți şi flămânzi, ne adunam seara şi nu ne săturam de plâns. Eram mereu cu gândul acasă. Cea mai mare frică ne cuprindea atunci când veneau la apel şi ne spuneau să ne luăm gândul de la Moldova. Nu aveam nicio speranță că vom putea să ne întoarcem vreodată.”
În perioada anilor 1940-1941, 1944-1953, pe lângă dramele care au urmat ocupării Basarabiei de către URSS: război, foamete și colectivizare forțată, basarabenii au cunoscut și teroarea deportărilor în Siberia și Kazahstan, înfăptuite de conducerea sovietică sub pretextul înlăturării din societate a persoanelor cu ,,origini nesănătoase”, din rândul păturilor înstărite, așa-zișii culaci.
Astfel, au fost condamnați la deportare „pe vecie” peste 15 000 de familii, dintre care peste 20 000 de copii. Oamenii au fost transportați în vagoane de marfă și plasați în așezări cu regim forțat de reședință, sub supravegherea comendaturii. Cei mai mulți dintre deportați au decedat în timpul călătoriei și în primii ani de exil, din cauza condițiilor dure de trai. Munca era extenuantă, iar alimentele puține și raționalizate.
Dincolo de tragismul acelui context istoric, poveștile de viață prezentate în această expoziție dezvăluie „realitățile timpului”, percepțiile și trăirile celor care au îndurat gulagul. Sunt nenumărate episoade ale suferinței: momentul plecării (ridicării) și al călătoriei spre „noul cămin”, foametea și gerurile necruțătoare, mersul la școală și învățământul în limba rusă, umilințele, violențele și abuzurile, moartea, în cele din urmă. Iar pe lângă acestea și timbrul copilăriei, cu credințele și jocurile inerente vârstei.
„În contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei și al știrilor despre deportarea populației ucrainene de pe linia frontului în Rusia, constatăm că practicile trecutului nu au dispărut, și că erorile și teroarea secolului trecut ne amenință încă. Astfel expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni” aduce cu fila trecutului și un semnal de alarmă în privința prezentului, dacă omenirea nu va depune toate eforturile pentru restabilirea păcii și a bunei vecinătăți în regiune”, mai spun organizatorii.
- Adresa Arbor.art.room: str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, București
- Expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”
- Curatori: Ludmila D. Cojocaru și Victoria Nagy Vajda
- Vernisaj: 31.08.2022, orele 16:00 – 21:00
- Perioadă de vizitare: 01.09.2022 – 25.09.2022
- 12:00 – 18:00 │ Luni, marți închis
Mai multe despre Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Muzeul Național de Istorie a Moldovei, înființat în 1983 se numără printre cele mai importante instituții muzeale din Republica Moldova. Patrimoniul muzeului, constituit inițial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și colecțiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului Natal, s-a îmbogățit an de an cu piese de o reală valoare științifică, prin cercetare, donații și achiziții. Astăzi Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține 348 619 piese de patrimoniu, a căror tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor până în prezent.
În cadrul muzeului activează 5 muzee-satelit, dintre care Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, constituit în 2010, ca filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. În 2012 a fost inaugurată prima expoziție cu genericul „Moldova sovietică: între mituri și Gulag”, cu accent pe cele două componente ale societății sovietice: lumea iluzorie a celor care au îmbrățișat „visul sovietic” și lumea celor care aveau să cunoască infernul lagărelor și al închisorilor comuniste. Au fost prezentate circa 700 de piese muzeale (fotografii, documente, scrisori din Siberia, afișe de epocă, obiecte personale ale foștilor deportați și deținuți politici, liste ale averilor confiscate, memorii semnate de martori și supraviețuitori ai gulagului sovietic). Pentru prima dată au fost expuse materiale și documente din arhiva structurilor de represiune sovietice. Expozițiile temporare elaborate, începând cu anul 2015, pe tema deportărilor au fost prezentate atât la Chișinău, cât și în cadrul proiectelor bilaterale de cooperare cu instituții consacrate din România, Lituania, Letonia, Estonia, Germania, Elveția.
Mai multe despre Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria, USM
Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria este o instituție constituită în 2010, afiliată Universității de Stat din Moldova, cu statut de centru de cercetare și instruire. Activitatea Institutului este orientată spre cercetări interdisciplinare, în cooperare cu centre științifice din R. Moldova și din străinătate. Direcțiile de cercetare: istoria regimului totalitar-sovietic, memoria post-totalitară, cultura comemorativă și politicile memoriei, istoria Basarabiei. Institutul este coordonatorul a două reviste științifice (Revista „ProMemoria” și „Interstitio. East European Review of Historical and Cultural Anthropology”), a două colecții de mărturii („Românii în gulag”; „Arhivele memoriei”), al unei colecții de studii („Exercițiul memoriei”), și a patru expoziții foto-documentare consacrate istoriei și memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM în anii 1940-1941, 1944-1953.
Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor
Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost înființată în decembrie 2017. Misiunea Arbor este de a realiza proiecte din toate domeniile artistice, de a dezvolta mobilitatea culturală, îndeosebi între România și R. Moldova. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat peste 30 de expoziții de artă, atât în propriul spațiu expozițional din București, Arbor.art.room, cât și în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. Pe lângă bogata activitate dedicată artelor vizuale, Arbor este cunoscut și pentru proiectele educative și de promovare a culturii scrise, precum „Cultura Bus” (ajuns în 2022 la a VI-a ediție, excursii pentru elevii cu acces limitat la cultură), „Arbor Master Class” (ateliere de artă realizate de cunoscuți artiști din România pentru elevii și studenții din instituțiile de învățământ artistic din Republica Moldova), „Romanul românesc din stânga Prutului” (un proiect de promovare a literaturii basarabene în România, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Republica Moldova) și „Povești abandonate” (un proiect de recuperare a literaturii pentru copii, scrise în Basarabia, în a doua jumătate a secolului trecut, realizat în parteneriat cu Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”). În august 2020, Arbor a lansat prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova: www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Pe platformă pot fi vizitate virtual 10 expoziții semnate de artiști din România și Republica Moldova, precum și 2 expoziții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Până în prezent, Arbor a editat 3 cataloage de artă (Ghenadie Popescu,Mark Verlan, Valentina Rusu Ciobanu) și un volum de povești pentru copii (Cartea poveștilor abandonate), și a făcut donații și sponsorizări instituțiilor de învățământ artistic, ONG-urilor de cultură, companiilor de teatru, artiștilor independenți și muzicienilor.
