DW Garantează armata obligatorie mai multă siguranţă?

Stagiul militar obligatoriu a fost suspendat în aproape întreaga Europă. Dar pe fundalul ameninţării ruse câteva ţări intenţionează să-l reintroducă. Vor fi ele prin aceasta mai în siguranţă?

Pe 17 iulie soarta ar putea decide în Letonia cine merge în armată şi cine nu. De anul acesta în ţara de la Marea Baltică a fost reintrodus serviciul militar obligatoriu. Dacă nu se prezintă suficienţi voluntari să parcurgă stagiul de 11 luni de instrucţie, armata va aduce silit în cazărmi tineri recruţi, relatează Deutsche Welle (DW).

În Lituania vecină armata obligatorie a fost deja reintrodusă din anul 2015. În Suedia din 2017 iar în ţări cum ar fi Germania sau Marea Britanie se discută dacă nu ar fi indicat să se urmeze acest exemplu.

Pregătiri de război

„Stagiul militar obligatoriu este o mare promisiune”, susţine Sophia Besch, expertă în cadrul Fundaţiei Carnegie pentru Pace Internaţională de la Washington. „Aceasta pare să fie calea asigurării unor rezerve militare de care este nevoie în caz de război”. Numeroase armate europene, între care şi cea germană, întâmpină în prezent dificultăţi să recruteze suficienţi soldaţi.

Stagiul militar obligatoriu, apărut pentru prima dată în Franţa după revoluţia de la 1789, nu mai părea necesar în Europa după încetarea Războiului Rece. Dar pe fundalul atacului Rusiei asupra Ucrainei situaţia s-a schimat. Ţările europene se tem de un conflict direct cu Rusia, a declarat Besch pentru DW. Şi vor să facă pregătiri pentru asta.

Sute de mii mor pe câmpul de luptă

„Multă vreme s-a spus: avem mai multă tehnologie, de aceea ne trebuie soldaţi mai puţini. Dar aceştia trebuie să fie profesionişti şi înarmaţi până în dinţi”, aminteşte Besch. „Cred că avem nevoie de ambele. Avem nevoie de tehnologie pe câmpul de luptă şi avem nevoie de mai multe trupe. Războiul din Ucraina ne demonstrează exact asta”.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este perceput drept război de uzură. Sute de mii de soldaţi au fost deja ucişi. Iar Rusia trimite mereu noi recruţi pe front, în parte aproape fără instrucţie adecvată. Aceasta demonstrează că şi dacă se folosesc drone şi rachete hipersonice, în războaiele moderne este în continuare nevoie de un număr mare de soldaţi.

După nouă luni la vânătoare de submarine?

Poate fi aşadar serviciul militar obligatoriu o soluţie pentru armatele europene care caută cu disperare noi recruţi? Nu, consideră cercetătorul zonelor de conflict Vincenzo Bove, din cadrul Universităţii Warwick din Marea Britanie.

„Dacă ne gândim la modul în care se poartă războaiele moderne, sunt necesare arme de înaltă tehnologie şi desigur este nevoie de soldaţi care să ştie să le mânuiască”, a declarat Bove pentru DW. „Un soldat a cărui perioadă de instrucţie a durat mai puţin de un an nu este potrivit pentru asta”, a adăugat el. „Se vorbeşe despre stagii militare de trei, şase, poate nouă luni, ceea ce în opinia mea nu este suficient pentru deprinderea capacităţilor şi cunoştinţelor de bază”, a subliniat Bove, care este ofiţer al Marinei Italiene, specializat în combaterea submarinelor.

La moarte fără motivaţie

La acestea se adaugă o altă problemă, mai importantă decât lipsa experienţei şi a instrucţiei suficiente. „Dacă silim tinerii să slujească în forţele armate împotriva voinţei lor, este evident că ei nu vor fi suficient motivaţi”, afirmă Bove.

Numai soldaţii ultramotivaţi sunt dispuşi să-şi pună în joc viaţa. Şi acesta ar putea fi factorul decisiv pentru câştigarea unui război. „Nu-mi dau seama cum s-ar putea cu adevărat obţine ca recruţii luaţi cu sila în armată să pună mâna pe arme şi să lupte cu succes într-un teatru de operaţiuni”, a completat el. Bove a amintit de numărul mare de morţi în rândul celor încorporaţi forţat în armata rusă. El a evidenţiat de asemenea sondajele, potrivit cărora mulţi tineri nu ar fi dispuşi nici în cazul unui atac să-şi apere ţara cu arma în mână.

Costuri politice şi economice

Potrivit unui studiu actual în Germania reintroducerea stagiului militar obligatoriu ar costa anual până la 70 de miliarde de euro. Aceasta nu doar fiindcă instructorii, cazărmile şi uniformele sunt scumpe. Faptul că tinerii nu muncesc ci slujesc în armată slăbeşte economia.

„Dacă ne gândim la stagiul militar obligatoriu există desigur o sumedenie de costuri”, a explicat Bove. Pe lângă costurile economice există şi un soi de costuri politice. „Oamenii care au fost siliţi să-şi satisfacă stagiul militar au mai târziu o încredere mai redusă în instituţii”. Bove a cercetat acest fenomen împreună cu colegi în cadrul unui studiu ştiinţific. El se teme că pe termen mai lung stagiul militar obligatoriu ar putea slăbi democraţia în Europa.

De aceea Bove apreciază modelul suedez, bazat pe voluntari. Dintre toţi cei apţi de încorporare sunt invitaţi în birourile de recrutare doar cei care se declară foarte motivaţi. În urma unei multitudini de teste armata îi poate apoi primi în rândurile sale pe cei care par a fi cei mai potriviţi pentru a lua armele în mână. În felul acesta se obţin mai puţini recruţi, dar în decursul timpului se adună un număr mare de rezervişti excelent instruiţi.

„Încurajarea trebuie stimulată”

Sophia Besch se teme la rândul ei că stagiul militar obligatoriu ar putea întări partidele extremiste din Europa. „Dacă politicienii impun stagiul militar obligatoriu împotriva voinţei populaţiei ei riscă asta. Mai ales în rândul grupelor de populaţie afectate direct de serviciul militar obligatoriu, adică tinerii şi părinţii lor”.

Ţările care se gândesc la reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar trebui să se orienteze după modelul finlandez, apreciază Besch. „Finlanda este un fel de standard de aur în acest domeniu, având o lungă tradiţie în materie de armată obligatorie”. Finlanda a aderat la NATO în 2023, fiind până de curând pe cont propriu din perspectivă militară. „Ţara a trebuit să-şi formeze o rezervă militară cu adevărat puternică şi a reuşit asta cu ajutorul stagiului militar obligatoriu”, a explicat experta.

În Finlanda există o puternică motivaţie în rândul locuitorilor pentru satisfacerea stagiului militar şi pentru alăturarea ulterioară la structurile militare de rezervă. Este un factor decisiv, evidenţiază Besch. „Trebuie mai întâi stimulate disponibilitatea de a merge în armată şi sentimentul că există ceva pentru care merită să lupţi”. Oamenii tineri nu pot fi pur şi simplu rugaţi să lupte pentru ţara lor şi la nevoie să-şi dea şi viaţa pentru ea. „Aşa ceva nu poate fi impus de sus în jos”. Vor mai exista aşadar îndelungate dezbateri până când ţări europene cum ar fi Germania vor reintroduce stagiul militar obligatoriu.