Dezvoltarea domeniului gestionării deșeurilor în R. Moldova întârzie cu 40 de ani, comparativ cu UE. Ce mecanisme pot îmbunătăți situația?

Modelul de gestionare a deșeurilor existent în R. Moldova este unul simplu și primitiv și nu corespunde nici rigorilor de protecție a mediului, și nici principiilor economiei circulare. Servicii de colectare a deșeurilor există preponderent în localitățile urbane, dar și aici ponderea deșeurilor colectate separat, sortate și transmise spre reciclare este una infimă, deși rapoartele statistice spun altceva.

Cea mai mare cantitate de deșeuri este stocată la depozite din apropierea localităților. Deși o parte dintre aceste depozite sunt autorizate, acestea nu respectă nici o măsură de prevenire a poluării, infectând apele, solurile, aerul și contribuind la procesul de schimbare a climei prin emisiile de metan, anunță Centrul Analitic Independent (CAI) „Expert Grup”.  

În țările dezvoltate există instrumente economice de responsabilizare a producătorilor pentru a asigura utilizarea cât mai rațională a resurselor naturale atât la etapa de producere a mărfurilor, precum și la etapa de finalizare a ciclului de viață a acestora, având scopul de a le transforma în materie primă secundară. Unul dintre aceste instrumente este Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), care este prevăzut și de legislația R. Moldova, dar în prezent nu poate fi aplicat din lipsa mecanismelor financiare, care ar facilita implementarea practică a acestuia. 

Ce este Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP)?

REP este un instrument economic care vine să responsabilizeze agenții economici atât la etapa de producere, în vederea utilizării cât mai raționale a resurselor naturale prin reducerea componentelor/structurii produsului fabricat și/sau ambalajelor inutile, cât și la etapa plasării pe piață a mărfurilor, prin asumarea răspunderii de a prelua de pe piață deșeurile reciclabile generate în urma consumului acestor mărfuri.

Instrumentul REP are cinci obiective de bază: diminuarea cantității de deșeuri eliminate prin depozitare, reducerea costurilor de gestionare a deșeurilor pentru municipalități și contribuabili, crearea de fluxuri alternative de deșeuri pentru materiale periculoase, stimularea producătorilor să își reproiecteze produsele, crearea unui model de economie circulară.

„Mecanismul de REP reprezintă o abordare sistematică a managementului deșeurilor și necesită o conlucrare apropiată dintre toți actorii implicați privind dezvoltarea unui mecanism constructiv pentru reciclarea materialelor, diminuarea poluării și eliminarea pierderilor resurselor naturale. Un aspect important este cooperarea activă și continuă între public, autorități și producători, iar rezultatul final așteptat este gestionarea durabilă a resurselor și un mediu mai curat. Sper că acest studiu va ajuta la îmbunătățirea dialogului între autorități, public și producători privind implementarea mecanismului REP”. , a menționat Adam Amberg, consilier, Șeful Direcției Cooperare pentru Dezvoltare din cadrul Ambasadei Suediei în R. Moldova.

Implementarea mecanismului REP nu trebuie să fie perceput ca un cost suplimentar pentru agenții economici, deoarece, pe termen lung, aceasta este de fapt o investiție pentru ca populația să beneficieze de apă și aer curat, precizează Adrian Lupușor, Directorul executiv al CAI „Expert-Grup”.

Un studiu efectuat de CAI „Expert-Grup” elaborat în colaborare cu Centrul Național de Mediu, cu susținerea Suediei s-a axat pe trei fluxuri de deșeuri: baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice și uleiuri. Autorii publicației au analizat experiența țărilor din Uniunea Europeană în această privință, unde mecanismele REP au început să fie implementate încă din anii 1980. 

„REP este considerat un instrument major în sprijinul implementării ierarhiei europene a deșeurilor, prin promovarea principiilor cheie: prevenire, reutilizare și reciclare, iar împreună cu alte instrumente economice cheie, REP poate încuraja schimbarea comportamentului tuturor actorilor implicați în lanțul valoric al produselor: producători, comercianți, consumatori, autorități locale, operatori publici și privați de gestionare a deșeurilor, reciclatori etc.”, spune Vadim Gumene, Director de Program, „Expert-Grup”, coautor al studiului. 

Rolul principal al guvernului constă în a stabili cadrul legislativ

Un element important al implementării REP este introducerea de către stat a unei taxe de mediu.

„Taxa de mediu trebuie să combine în sine trei puncte de interes pentru trei actori din acest lanț: producătorul, care va fi interesat să optimizeze ambalajul și componentele produsului nedorite în mediul ambiat și să eficientizeze procesul de colectare a acestor deșeuri, colectorii de deșeuri, care vor trebui să-și acopere costul serviciilor și, de asemenea, este preferabil să existe un bonus de retur al deșeurilor pentru motivarea consumatorilor să returneze bunurile uzate sau a ambalajului rămas în urma consumului produsului”, a declarat Sergiu Gaibu, Director de Program, „Expert-Grup”, coautor al studiului.

Într-un sistem de REP rolul principal al guvernului constă în a stabili cadrul legislativ pentru funcționarea sistemului REP precum și monitorizarea procesului de implementare pentru atingerea obiectivului final. 

„Filosofia care stă la baza reciclării produselor este de a prelungi durata de viață a resurselor naturale, în mod special, a celor neregenerabile, cum ar fi: gaz, țiței, fier, cupru etc., extrase pentru producerea de mărfuri, și a le reintroduce în circuitul economic. Această necesitate vine în contextul unei creșteri constante a numărului populației pe planetă, care influențează sporirea cererii de produse versus epuizarea resurselor naturale. Astfel, Responsabilitatea Extinsă a Producătorului are menirea de a fi un instrument adițional în gestionarea deșeurilor, pentru a crește ponderea materialelor reintroduse în circuitul economic sub formă de materii prime secundare. În acest sens, guvernul este cel care trebuie să stabilească regulile de joc, mecanismele financiare, compensatorii precum și cele contravenționale, pentru a asigura implementarea și buna funcționare a acestui mecanism”, susține Iuliana Cantaragiu, Directoare adjunctă a Centrului Național de Mediu, coautoare a studiului. 

Autorii studiului recomandă guvernului constituirea de grupuri de lucru / platforme de dialog dedicate pe fiecare categorie de deșeuri, care să includă reprezentanți ai tuturor participanților la procesul respectiv, inclusiv reprezentanți ai societății civile, pentru accelerarea implementării mecanismelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor în Republica Moldova.

În anul 2019, cantitatea de deșeuri colectate în R. Moldova de la agenți economici și populație a constituit 3,2 milioane m3. Mai mult de jumătate dintre aceste deșeuri au fost colectate în municipiul Chișinău. Din anul 2014 până în anul 2019 cantitatea de deșeuri colectată de la populație a crescut cu 13,7%. Ponderea deșeurilor reciclate în municipiul Chișinău din totalul deșeurilor municipale sortate în anul 2018 a fost de 11%.