A fost realizat primul studiu despre poluarea aerului din R. Moldova în care s-au folosit datele de observare ale Pământului

Un studiu efectuat de Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD) în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE) relevă că în R. Moldova se atestă o concentrație mare de poluanți în capitală și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, în contextul pandemiei de COVID-19 situația generală a poluării aerului în R. Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în comparație cu alte țări europene inclusiv Ucraina și România.

Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială European, a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului. 

Studiul arată că per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în R. Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului emis de Organizația Mondială a Sănătății.

Valori ridicate de dioxid de azot în Chișinău

Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale.

Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Tighina și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.

Cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă

Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire.

În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.

Valori ridicate de monoxid de carbon la Cahul

Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii.

Poluantul este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei.

Se atestă valori mai ridicate în zona Cahul, fapt care se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești – Combinatul Siderurgic Galați. Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.

Potrivit Băncii Mondiale, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății cauzate de poluarea aerului înconjurător este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global. În diferite țări, povara economică a poluării asociată cu mortalitatea și morbiditatea prematură este, de asemenea, semnificativă, echivalentă cu 5-14% din PIB-ul țărilor.

Se recomandă axarea pe obiectivele economiei verzi

Deși restricțiile în contextul pandemiei de COVID-19 au demarat în primăvara anului 2020 și au provocat o recesiune economică gravă care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, schimbările generale în datele privind poluarea aerului nu au fost considerabile.

Deși studiul conchide că poluarea aerului în Moldova este în general scăzută în comparație cu majoritatea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în prezent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.

Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune și a subvenționării combustibililor fosili și axarea pe obiectivele economiei verzi și a programelor destinate realizării acestora. În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată „picătură cu picătură” de corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere.

Calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale.

sursa: UNDP Moldova