Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Șor încearcă să-și salveze cele…

Șor încearcă să-și salveze cele aproape 11 milioane de lei – avere nejustificată. A cerut ca cererea lui să nu fie examinată de Curtea de Apel care l-a condamnat. Decizia CSJ

Colaj ZdG

Condamnatul fugar Ilan Șor încearcă să-și salveze cei aproape 11 milioane de lei pe care Autoritatea Națională de Integritate (ANI) îi va cere instanței pentru a fi confiscați, fiind considerată avere nejustificată. Unul dintre avocații fugarului a solicitat anularea actului de constatare al ANI la Curtea de Apel (CA) Centru, singura instanță în drept să examineze cererea. Ulterior, apărătorul a cerut strămutarea cauzei de la judecătoria care l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare la o instanță de același grad, invocând inclusiv „emiterea mai multor decizii de către Curtea de Apel Chișinău în privința altor formațiunii politice susținute de reclamant”.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins miercuri, 9 aprilie, cererea depusă de avocatul Vadim Banaru, în interesele lui Ilan Șor, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o instanță de același grad.

Fostul deputat a fost constatat de ANI, la 25 noiembrie 2024, cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, fiind identificată o diferență substanțială între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de către acesta și membrii familiei sale de peste 4 381 084 de lei, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi pentru perioada 1 august 2016 – 2 noiembrie 2022.

De asemenea, conform ANI, s-a constatat o diferență vădită pentru perioada 6 iulie 2015 – 31 decembrie 2015 în mărime de 6 449 706 de lei între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către Ilan Șor și membrii familiei sale.

Avocatul Vadim Banaru a declarat în fața CSJ că „are dubii rezonabile în privința imparțialității tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău”, făcând referire la emiterea mai multor decizii, în special a deciziei CA Chișinău din 13 aprilie 2023, prin care acestuia dublată pedeapsa – la 15 ani de închisoare.

„Având în vedere emiterea mai multor decizii, şi în special a deciziei CA Chișinău din 13 aprilie 2023 în privința lui Ilan Şor art. 190 alin. (5) CP, şi a altor încheieri emise de Curtea de Apel Chișinău, (măsuri preventive, măsuri asigurătorii, legalizarea acțiunilor de urmărire penală etc.) în privința membrilor, deputaților fostului Partid Politic „ŞOR”, cât și altor formațiunii politice susținute de reclamant, la fel și de efectele generate de Hotărârea Curții Constituționale din 19 iunie 2023, are dubii rezonabile în privința imparțialității tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău”, se arată în încheierea emisă de CSJ.

De cealaltă parte, magistrații Stela Procopciuc, Diana Stănilă și Ion Malanciuc au indicat că, raportând temeiul de drept la circumstanțele faptice ale cauzei, „împrejurările descrise constituie niște alegații pur declarative şi nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea cauzei”.

Mai mult, judecătorii CSJ consideră că avocatul lui Șor ar încerca să tergiverseze examinarea cererii de contestare.

„Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, după cum rezultă din cererea de strămutare depusă, ședința de judecată a cauzei a fost fixată pentru data de 24 martie 2025, ora 11:00, iar cerere de strămutare a cauzei la o instanță de același grad a fost depusă de avocatul Vadim Banaru în interesele lui Ilan Șor abia la 24 martie 2025, ora 10:00, în ajunul ședinței de judecată în care urma să fie examinată cauza, se denotă intenția autorului cererii de strămutare de tergiversare a examinării speței deduse judecății”, se mai menționează în încheiere.

Următoarea ședință de judecată în cauza Şor Ilan vs ANI privind contestarea actului administrativ este programată pentru data de 24 mai 2025, ora 11:00.

Dacă actul ANI va rămâne în vigoare, inspectorul de integritate va transmite cauza în instanța de judecată spre examinare, în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate în mărimea diferenței substanțiale constatate.

Totodată, Șor va fi decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, inclusiv funcția de deputat și primar, pe o perioadă de trei ani, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa anumite funcții.

Ilan Șor, liderul ex-partidului „Șor”, care a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc, a fost condamnat pe 13 aprilie 2023 de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.

Curtea de Apel Chișinău a:

  1. respins ca tardiv apelul comun al avocaților Calaida si Colenco;
  2. respins ca neîntemeiat apelul avocaților Balan și Ulanov;
  3. admis apelul acuzatorului și reprezentatului Băncii de Economii (BEM);
  4. casat parțial sentința primei instanței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care:
  • A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal (escrocherie), cu stabilirea pedepsei de 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani;
  • A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3) din Codul penal (spălarea de bani), cu stabilirea pedepsei de 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis;
  • Conform art. 84 din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitiva de 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani.

Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării in arest. Acțiunea civilă a BEM a fost admisă integral, cu încasarea acesteia în mărime de 5,29 de miliarde de lei din contul inculpatului, se precizează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.