Sinteza presei internaționale: „Ziua Victoriei a fost furată de la veterani, de la fostele republici sovietice și de la oamenii care onorează cu sinceritate efortul învingătorilor fascismului”
Această săptămână a fost marcată de ziua de 9 mai, eveniment despre care presa internațională relatează cu lux de amănunte, făcând o incursiune în istoricul acestei zile.
Ziua Victoriei asupra Fascismului este principala sărbătoare de stat a Rusiei, iar în Uniunea Europeană se celebrează Ziua Europei, care marchează realizările și unitatea Europei și comemorează semnarea Declarației Schuman, considerată începutul a ceea ce este acum Uniunea Europeană și un plan ambițios de a asigura pacea pe termen lung în Europa postbelică. În Europa de Vest, 8 mai este comemorată drept ziua victoriei, ziua în care Germania nazistă a capitulat în fața forțelor aliate în 1945.
Din cauza unei diferențe de timp, Rusia sărbătorește această zi pe 9 mai. Ucraina a sărbătorit inițial victoria asupra Germaniei naziste pe 9 mai, dar a schimbat pentru 8 mai, pentru a se distanța de Rusia. Aceste detalii sunt examinte de mass-media internațională din acest an în contextul războiului din Ucraina.
Acest document este realizat de Fundația Noroc Olanda și oferit partenerilor din mass-media din țară
Un material de opinie apărut pe portalul caucazian de știri JAM News, face o incursiune în evoluția sărbătorii de 9 mai, întrebându-se retoric, când s-a transformat această zi dintr-o comemorare solemnă și modestă, așa cum era marcată în timpul URSS, într-o ocazie de demonstrare ostentativă a puterii militare. Ziua Victoriei asupra Fascismului este principala sărbătoare de stat a Rusiei, care s-a transformat de mult într-un brand personal al președintelui Vladimir Putin. Începutul acestui război agresiv al Rusiei împotriva statului vecin a fost în mare măsură posibil datorită propagandei militariste a regimului rus, în care sărbătorirea pompoasă a zilei de 9 mai a jucat un rol colosal. Autorul materialului se întreabă de ce Rusia, ca și alte țări, nu își marchează Ziua Independenței, de exemplu, drept una dintre principalele sărbători. Ziua Rusiei, 12 iunie – data adoptării declarației de suveranitate, care a pus bazele Rusiei ca stat independent după URSS, este sărbătorită astăzi modest și imperceptibil. Valorile libertății și independenței nu sunt cele pe care Kremlinul vrea să le răspândească în rândul cetățenilor săi, ci mai degrabă, insuflarea amărăciunii cauzate de prăbușirea URSS și resentimentele față de Occidentul insidios, care a aranjat acest colaps, opinează autorul. În plus, victoria asupra fascismului este singurul eveniment din istoria URSS și a Rusiei care nu stârnește controverse și este interpretat fără ambiguitate drept o victorie asupra răului. Actualul regim nu a venit cu nimic mai bun pentru legitimitatea sa decât declararea acestui eveniment drept un merit aproape personal al lui Vladimir Putin, de aici rezultând concluzia : dacă am învins fascismul, atunci implicit nu putem greși. Ziua Victoriei este convenabilă pentru Kremlin, drept un motiv în plus de a se opune Occidentului, argumentează autorul. Propaganda rusească sugerează că Germania nazistă în 1945 a întruchipat întreaga civilizație occidentală, inițial ostilă Rusiei. Este convenabil să poți lipi eticheta de fascist și nazist pe oricine nu-ți place fără niciun motiv. Iar oamenii, mândri că a învins fascismul, îl vor urî sincer. Astăzi, o parte semnificativă a societății ruse consideră că țara lor procedează corect atunci când bombardează orașele Ucrainei și ucide soldați și civili ucraineni pentru că este în război cu „nazismul”. Psihoza militaristă, așa cum o califică autorul, a escaladat în fiecare an pentru că populația Rusiei trebuia să fie pregătită pentru un nou mare război. Acum știm că Putin și regimul său l-au considerat inevitabil și se îndreptau spre el de mult. Din acest motiv, Ziua Victoriei asupra fascismului a fost furată de la veterani, de la aliații occidentali de atunci ai URSS, de la fostele republici sovietice și de la oamenii care onorează cu sinceritate efortul învingătorilor fascismului, conchide autorul.
Conform postului Meduza, sursa media de opoziție din Rusia, într-un moment de ceea ce poate fi descris doar ca fiind cinism, președintele rus Vladimir Putin i-a felicitat pe veteranii ucraineni cu victoria lor colectivă în cel de-al Doilea Război Mondial. În plus, președintele rus le-a urat tuturor ucrainenilor un viitor pașnic și just. El a adăugat că soldații ruși de astăzi, la fel ca strămoșii lor din al Doilea Război Mondial, luptă pentru a-și elibera locul de naștere de oroarea nazistă. La fel ca atunci, a asigurat el, „victoria va fi a noastră”.
Cu referire la discursul președintelui rus Vladimir Putin, publicația belgiană La Libre Belgique, amintește că, de când Vladimir Putin a venit la putere în 2000, tradiționala paradă de 9 mai a marcat atât victoria sovietică asupra Germaniei naziste, cât și puterea redescoperită a Rusiei după umilirea căderii URSS. Președintele rus încearcă să plaseze conflictul din Ucraina în același context cu evenimentele din 1945, descriind adversarul drept unul neo-nazist. Putin a pus ziua de 9 mai în centrul patriotismului rus, chiar dacă URSS a pierdut până la 27 de milioane de cetățeni în acel război. În fața acestui record teribil, președintele rus a subliniat ieri că datoria Rusiei era să evite un nou război mondial, asta în timp ce mulți se tem că conflictul din Ucraina va degenera.
BBC citează declarațiile Secretarului britanic al Apărării, Ben Wallace, potrivit căruia – Vladimir Putin trebuie să aibă „aceeași soartă” ca și naziștii. Declarațiile au fost parte a discursului pe care acesta l-a susținut în cadrul Muzeului Armatei Naționale din Londra. „Prin invazia lor în Ucraina, Putin, cercul său interior și generalii oglindesc azi fascismul și tirania de acum 70 de ani, repetând greșelile regimurilor totalitare din secolul trecut”, se arată în discursul lui Wallace. El a spus că acțiunile armatei ruse „dezonorează” luptătorii din cel de-al Doilea Război Mondial și a cerut generalilor ruși să se confrunte cu tribunalele marțiale pentru acțiunile lor în timpul „invaziei ilegale” a Rusiei. În discursul său, Wallace i-a criticat și pe ofițerii superiori ruși pentru „o asemenea incompetență încât ar trebui să fie urmăriți penal.” „Să subliniem absurditatea generalilor ruși – strălucind în uniformele lor de paradă bine îngrijite și îngreunați de numeroasele lor medalii – pentru că au fost complici la deturnarea de către Putin a istoriei mândre a apărării lor ancestrale împotriva unei invazii nemiloase; pentru a respinge fascismul. Să se sacrifice pentru un scop mai înalt”, a mai spus Wallace. Acesta a amintit despre atacurile asupra civililor, femeilor și copiilor și cazurile de violență sexuală. El a spus că toți soldații profesioniști „ar trebui să fie îngroziți” de comportamentul armatei ruse. În același timp, cu o zi înainte, Regatul Unit a anunțat că va oferi mai mult ajutor și sprijin militar Ucrainei, în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline, deoarece își întărește angajamentul față de apărarea țării împotriva Rusiei.
Agenția de presă Deutsche Welle ne reamintește că în urmă cu aproximativ două luni, primii refugiați ucraineni au ajuns în Germania, iar în prezent, au fost înregistrați peste 600.000. Agenția a investigat cum se descurcă unii dintre ei. Familia Nataliei, Alexander și cei patru copii ai lor din Odesa au avut noroc că au găsit o casă mare de familie în Bonn. Un cuplu de pensionari îi învață limba germană, copiii lor pot merge deja la școală și în curând vor fi eligibili pentru asistență socială. Familia este recunoscătoare pentru ajutorul primit în Germania, chiar dacă uneori a fost nevoită să aștepte „un pic mai mult” pentru ca sistemul se ajusta la noile realități. Alții nu au fost atât de norocoși. Aproape jumătate dintre refugiați se mută în cele mai mari orașe ale Germaniei, precum Berlin, München și Hamburg. Aici au adesea rude și șansele de a găsi un loc de muncă ar putea să fie mai mari. Aceste comunități lucrează acum până la limită pentru a-i găzdui pe noii veniți, iar noii refugiați se confruntă cu o perioadă de așteptare din ce în ce mai mare pentru cererile lor. Familia Nataliei și Alexander a avut noroc și ea datorită ajutorului Narinei Karitzky, care conduce o școală rusă în Bonn. Ea ajută familia cu cererile lor și traduce oriunde este necesar. Școala funcționează ca un centru pentru refugiați, care își exprimă dorințele de a găsi un loc de muncă cât mai curând posibil personalului vorbitor de rusă și ucraineană de la școală. 40 la sută din toți refugiații ucraineni din Germania sunt copii, iar sistemele școlare și de îngrijire de zi din țară cu greu găsesc un loc pentru toată lumea. În primele săptămâni de război, Germania și alte țări europene au experimentat un val de entuziasm din partea oamenilor care doreau să doneze și să se ofere voluntar pentru a ajuta refugiații. Cu toate acestea, pe măsură ce lucrurile s-au normalizat, vin mai puțini bani din cheltuieli, iar voluntarii sunt mai greu de găsit. În acest sens, ajută și faptul că unii ucraineni doresc deja să se întoarcă în țara lor de origine, ceea ce ușurează oarecum sistemul german.
Comparativ cu Germania, în Belgia, refugiații ucraineni ar fi mult mai puțini potrivit estimărilor făcute la Bruxelles, informează Agenția belgiană RTBF. La începutul războiului din Ucraina, proiecțiile Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) raportau 200.000 de refugiați ucraineni. Dintre aceștia, douăzeci de mii (adică 10%) erau așteptați numai în regiunea Bruxelles. La aproape trei luni de la începutul conflictului, situația pare foarte diferită. La momentul actual, se raportează mai degrabă 78.000 de refugiați în Belgia, dintre care 40.000 au fost deja acomodați. Iar la începutul lunii mai, potrivit presei flamande „Bruzz”, care relatează cuvintele șefului guvernului de la Bruxelles, sunt oficial doar 8000 de ucraineni care s-au stabilit la Bruxelles, citează RTBF. În afara Uniunii Europene, 47.438 de refugiați din această țară s-au înregistrat în Elveția, majoritatea obținând statutul de protecție S, a anunțat pe Twitter Secretariatul de Stat pentru Migrație al Elveției potrivit agenției de presă RTS. Acest statut face posibilă obținerea rapidă a unui drept de ședere timp de un an în Elveția fără a fi nevoie să treacă printr-o procedură obișnuită de azil. În SUA, departamentul pentru Securitate Internă a aprobat dosarele a aproape 6.000 de ucraineni să intre în America printr-un sistem de aplicații online care le permite să obțină autorizație legală pentru a zbura către aeroporturile din SUA, relatează postul NBC News. Portalul online, cunoscut sub numele de Unirea pentru Ucraina, a fost lansat pe 25 aprilie în Americane ca parte a obiectivului declarat al președintelui Joe Biden de a aduce 100.000 de oameni care fug de invazia ucigașă a Rusiei în SUA. Potrivit Guvernului Canadian, de când a fost lansată autorizația Canada-Ucraina pentru călătorii de urgență (CUAET), Canada a aprobat peste 71.000 de cereri. Iar ministrul canadian pentru Imigrare, Refugiați și Cetățenie, Sean Fraser, a anunțat pe 4 mai lansarea noului Centru de Informare Canada (CI Centre) la Varșovia, care va oferi servicii de informare personală solicitanților ucraineni.
De asemenea, în această perioadă presa raportează despre opinia publică din statele membre UE cu privire la războiul din Ucraina, precum și posibile scenarii în războiul din Ucraina. Publicația The Baltic Times relatează despre rezultatele unui sondaj-fulger privind răspunsul UE la războiul din Ucraina. Sondajul Eurobarometru arată un consens larg în rândul cetățenilor UE în favoarea răspunsului UE la invazia Ucrainei de către Rusia. Majoritatea europenilor cred că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate și a fost unită și rapidă. Respondenții sunt, în cea mai mare parte, în favoarea sprijinului pentru Ucraina și poporul acesteia. Nouă din zece respondenți aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. În total, 88% dintre europeni aprobă ideea de a primi în UE oamenii care fug de război. 80% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei, 71 la sută cred că Ucraina face parte din familia europeană, iar 66 la sută sunt de acord că „Ucraina ar trebui să adere la UE când este pregătită”. Sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte mare – 80%. 79% dintre europeni aprobă sancțiuni împotriva oligarhilor ruși pentru a impune costuri economice și politice clare elitei politice a Rusiei responsabile de invazie. Două treimi, dintre europeni aprobă faptul că UE finanțează achiziționarea și furnizarea de echipamente militare Ucrainei. În plus, 75% consideră că războiul din Ucraina arată că „avem nevoie de o mai mare cooperare militară în cadrul UE”. Sondajul arată, de asemenea, un sprijin larg pentru acțiunile UE în domeniul energiei care vizează scăderea dependenței de combustibilii fosili ruși. Sondajul Eurobarometru a fost realizat în cele 27 de state membre ale UE.
Într-un interviu acordat CNN, generalul american (pensionat) Wesley Clark își formulează proiecțiile pentru ceea ce va urma în războiul din Ucraina. Întrebat de ce Rusia vizează infrastructura în toată Ucraina, fostul general a răspuns că obiectivul principal al Rusiei acum este să încerce să împiedice venirea ajutorului occidental în țară. În prezent, spune el, pământul din Ucraina este încă moale, ceea ce înseamnă că manevrele militare majore vor trebui să aștepte până la vara când pământul e uscat. Dacă ucrainenii nu au primit până atunci materialul de care au nevoie, Rusia va putea să-i depășească pe ucraineni. Ucrainenii au, așadar, până în vară, să avanseze pentru a-i împinge pe ruși cât mai departe. După vară, continuă Clark, Rusia va avea avantaj. În plus, el se așteaptă ca președintele Xi al Chinei să-și fi asigurat al treilea mandat până atunci și să fie dispus să ajute Rusia cu ajutor militar. Pe scurt, strategia de război lung nu funcționează pentru Ucraina, iar SUA trebuie să-și intensifice eforturile chiar acum. Dacă SUA vor de fapt să slăbească Rusia ca putere militară, va trebui să furnizeze și mai mult ajutor și să-l furnizeze cât mai devreme. În plus, Clark spune că vede că unii oameni din administrația americană se tem de posibila utilizare de către Putin a armelor nucleare, ceea ce pare nerezolvat. Cel mai important lucru este să arătăm Rusiei că, indiferent de armele pe care le folosește, SUA vor continua să facă tot ce este necesar pentru a împinge Rusia înapoi. „Cel mai bun mod de a-l împiedica pe Putin să-și desfășoare armele nucleare tactice este să-l convingi că nu va ajuta. Și cel mai bun mod de a-l asigura că nu va ajuta este să ofere Ucrainei asistența de care are nevoie și să-i împingă pe acei ruși chiar din Donbass”, conchide el.