Secretul condamnării fostului director SIS, Vasile Botnari. Jurist: „Hotărârea judecătorească, chiar și în ședință închisă, se pronunță în ședință publică”. Ce prevede legea
Fostul director al Serviciului de Informație și Securitate (SIS), Vasile Botnari, singurul figurant în dosarul privind expulzarea celor 7 profesori turci de la Liceul Orizont din capitală, a fost condamnat la închisoare cu suspendare. Decizia instanței a fost luată acum aproximativ o lună, însă a fost făcută publică abia marți seara de Procurorul General Alexandr Stoianoglo la o emisiune televizată.
La o lună după decizie, Procuratura Generală a emis și un comunicat de presă în care spune că hotărârea instanței de fond este în totalitate secretizată și nu poate oferi mai multe detalii, pasând toată responsabilitatea pe instanță.
„Judecătoria Buiucani a emis sentința de condamnare fostului director al SIS, Vasile Botnari, în dosarul profesorilor turci, dar a secretizat orice informație pe acest caz”, a anunțat miercuri, 9 septembrie, Procuratura Generală, care a solicitat instanței de judecată desecretizarea dispozitivului sentinței, având în vedere rezonanța socială a cazului.
De cealaltă parte, magistrații spun că nu ei sunt cei care bun bifa secret și că dosarul a venit în instanță deja secretizat.
Primul care a vorbit despre condamnarea fostului șef SIS a fost procurorul general Alexandr Stoianoglo, în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8.
„Vasile Botnari, care a fost vizat în dosarul expulzării profesorilor turci, a fost condamnat cu suspendare și a achitat toate prejudiciile aduse profesorilor turci. A plătit 125 de mii de euro prejudicii pe care le-a adus R. Moldova profesorilor turci extrădați și a mai achitat 380 de mii de lei pentru avionul charter care a fost arendat pentru transportarea profesorilor.
El deja a fost condamnat. Nu știu exact ce pedeapsă a primit. Noi am solicitat instanței de judecată ca să putem prezenta măcar un rezumat al sentinței.
Sentința de condamnare a fost emisă aproximativ o lună în urmă. Nu știu ce pedeapsă a primit, dar știu sigur ca a fost condamnat”, a declarat procurorul general.
Procuratura mai spune că respectiva cauză penală a fost expediată în judecată în luna februarie a acestui an, magistrații dispunând examinarea materialelor în procedură clasificată, iar în luna iulie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a emis verdictul, sentința pe acest caz fiind secretizată, în totalitate.
„Având în vedere rezonanța socială a cazului, Procuratura Generală a precizat că a expediat pe adresa conducerii instanței de fond care a judecat dosarul, o scrisoare prin care a solicitat desecretizarea dispozitivului sentinței și acordul de a aduce la cunoștința publicului pedeapsa aplicată inculpatului, însă, deocamdată, responsabilii de la PG nu au primit un răspuns în acest sens”, se mai arată în comunicatul Procuraturii Generale.
Ziarul de Gardă l-a contactat pe procurorul de caz, Victor Plugaru, care a declarat că nu poate să ne ofere nicio informație privind condamnarea fostului director al SIS invocând același motiv – secretizarea cazului.
„Cu părere de rău, nu pot oferi detalii. Cauza penală a fost examinată în procedură clasificată și instanța a pronunțat sentința. Orice informație din cazul respectiv poate fi difuzată în anumite condiții, de aceea urmează să vă adresați la instanță. Orice informație este secretă. Doar entitatea care a emis actul secret doar ea poate să-l desecretizeze și să vă comunice informațiile”, a precizat acuzatorul
Totuși, juristul Vladislav Grebincea ne-a comunicat că indiferent de caracterul sesiunilor de judecată, hotărârile şedinţei, chiar și celei secrete, oricum se pronunţă public.
„Eu regret faptul că ședința a fost examinată în ședință închisă, procurorii invocând să sunt discutate chestiuni ce vizează secret de stat. Mie îmi este greu să cred că examinarea unei asemenea cauze cu ușile închise poate să ajute cumva la examinarea cauzei sau la sporirea încrederii în justiție. Iar ceea ce privește publicarea hotărârii, în versiunea anterioară a regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii prevedea că hotărârile adoptate în cadrul ședințelor închise nu se publică. Această interdicție a fost exclusă în anul 2017. Prin urmare a nepublicării hotărârii anonimizate pe pagina web nu este conform regulamentului CSM cu privire la publicarea hotărârilor judecătoreși.
Ședințe închise au avut loc în cazul domnului Șor, el a fost condamnat de prima instanță la fel în ședință închisă. Judecătorii au invocat anume acea prevedere din regulamentul CSM ca să nu publice hotărârea judecătorească. Dar de atunci s-a modificat regulamentul CSM.
Hotărârea judecătorească, chiar și în ședință închisă, se pronunță în ședință publică”, a punctat expertul.
Pe de altă parte, președintele interimar al CSM, Anatolie Pahopol, ne-a comunicat că regulamentul CSM nu are nicio legătură cu Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă, însă a precizat că orice sentință de cauză penală, chiar dacă ședința a fost închisă, se pronunță public.
„Regulamentul CSM nu are nimic cu norma pronunțării sentinței sau hotărârii judecătorești. Se conține or în Codul de procedură penală, or în Codul de procedură civilă. Într-adevăr, orice sentință de cauză penală, chiar dacă ședința a fost închisă, se pronunță public. Această normă se conține codul de procedură civilă și penală de la bun început, atunci când a fost aprobat”, a specificat Pahopol.
Ziarul de Gardă a solicitat un comentariu de la președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, referitor la necesitatea secretizării oricărei informații în dosarul lui Vasile Botnari, însă acesta ne-a comunicat că nu ne poate oferi informații, deoarece „nu noi l-am gestionat” și ne-a redirecționat către vicepreședintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru.
Judecătorul Dulghieru ne-a declarat că în instanță dosarul deja ajunge cu bifa secretizat, iar solicitarea Procuraturii Generale privind desecretizarea dispozitivului sentinței și acordul de a aduce la cunoștința publicului pedeapsa aplicată inculpatului încă „nu a văzut-o”.
„Noi primim dosarele în varianta, să spunem așa, cum le primim. Bifa secret nu o punem noi, dosarele în instanță deja vin cu bifa secret. Dar, orice informație ce ține de dosarele secretizate poate fi furnizată doar de către președintele instanței. Noi nu avem dreptul să dăm informații”, a menționat vicepreședintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru.
„Eu nu am văzut solicitarea, nu am primit-o, nu am citit-o, poate să fie în poștă. Chiar și dacă o să fie, eu o să o redirecționez la sediul central. Ceea ce mi-ați spus dumneavostră am aflat și eu din spațiul public, nimic mai mult”, a mai adăugat magistratul.
Legea supremă, precum și alte acte normative, cum ar fi Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Legea cu privire la organizarea judecătorească etc., stabilește că în toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.
Conform articolului Articolului 18 Codul de procedură penală cu privire la Publicitatea şedinţei de judecată:
(1) În toate instanţele judecătoreşti şedinţele sunt publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod;
(2) Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei;
(3) Judecarea cauzei în şedinţa închisă a instanţei trebuie argumentată şi efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare;
(4) În toate cazurile, hotărîrile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică.
Un alt document, Codul de procedură civilă, conține în art. 23 alin. (9) privind Caracterul public al dezbaterilor judiciare care prevede că Hotărârile şedinţei secrete se pronunţă public.
Fostul director al SIS, Vasile Botnari, este unicul responsabil de expulzarea profesorilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Declarația a fost făcută anterior de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, care a menționat că învinuitul și-a recunoscut vina. Dosarul în care fostul șef SIS a fost acuzat de abuz în serviciu a fost trimis în judecată în februarie 2020.
La etapa urmăririi penale, învinuitul a colaborat cu ancheta, fiind cercetat în stare de libertate.
Pentru această infracțiune, norma penală prevede până la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
La 6 septembrie curent s-au împlinit 2 ani de când autoritățile Republicii Moldova au desfășurat o operațiune ilegală prin care 7 profesori turci de la liceul Orizont au fost reținuți și expulzați în Turcia în doar câteva ore. Cu toții au primit sentințe cu închisoarea și sunt încarcerați în închisorile turce. În urma lor, au rămas 7 familii distruse, iar între timp Moldova a fost condamnată la CtEDO și impusă să plătească despăgubiri de 175 de mii de Euro.
Șapte cetățeni turci, profesori la Liceul Orizont din Chișinău și Ceadîr-Lunfa au fost expulzați în dimineața zilei de 6 septembrie 2018 din R. Moldova. Aceștia au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu. Pe rețelele de socializare au apărut mai multe imagini foto și video care surprind momentele în care cetățenii străini sunt reținuți.
SIS susținea atunci că aceștia ar avea legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. SIS mai scria că persoanele au fost declarate indezirabile de către organele competente şi expulzate de pe teritoriul Republicii Moldova, fără a indica însă cine și când a luat decizia respectivă. Potrivit SIS, instituția a colaborat în acest caz cu serviciile speciale din alte state.
În aceeași zi, toți cei 7 cetățeni turci au fost trimiși cu un charter închiriat de la Air Moldova în Turcia unde ulterior, au fost judecți și condamnați la ani de închisoare.
Știrea a șocat profesorii, părinții și elevii instituțiilor care au cerut eliberare acestora. De asemenea, cazul a căpătat rezonanță internațională. 7 eurodeputați s-au declarat îngrijorați de reținerea acestora și a trimis o scrisoare oficială președintelui Igor Dodon și premierului de atunci, Pavel Filip.
La 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor străini care au fost expulzați de pe teritoriul R. Moldova în septembrie 2018. CtEDO a constatat violarea articolelor 5.1 și 8, din Convenția pentru Drepturile Omului.
Astfel, CtEDO a decis că Guvernul R. Moldova va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru cinci dintre cei șapte cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate, și care au depus plângeri în fața Curții.
Doi dintre cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, trimiși forțat în Turcia, erau profesori, iar ceilalți cinci dețineau funcții administrative în cadrul instituției de învățământ. Majoritatea dintre aceștia au familii în R. Moldova și copii care dețin cetățenia R. Moldova, iar o parte dintre ei locuiau aici de peste 20 de ani.
