Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, felicită R. Moldova de Ziua Independenței

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a transmis un mesaj de felicitare R. Moldova, la a 33-a aniversare de la proclamarea Independenței.

Mircea Geoană afirmă că pentru România, integrarea europeană „a fraților și a surorilor de peste Prut reprezintă un obiectiv național de politică externă”.

„Acum doi ani, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova statutul de candidat. A fost momentul care a confirmat traiectoria europeană și dorința moldovenilor de a face parte din familia europeană. De Ziua Independenței Republicii Moldova, este nevoie să transmitem un mesaj clar de susținere și sprijin a proiectelor și obiectivelor Republicii Moldova”, a scris Mircea Geoană , pe rețelele de socializare.

Astăzi, 27 august, R.Moldova sărbătorește 33 de ani de la adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică. Declaraţia de Independenţă a fost semnată de 278 deputaţi din 380 de parlamentari aleşi nominal, conform circumscripţiilor.

Proclamarea independenţei R. Moldova, în 1991, a constituit urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării. Pee 27 august 1991, în urma puciului de la Moscova, R. Moldova şi-a declarat independenţa „având în vedere trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, aşa cum se menţionează în Declaraţia de Independenţă.

Acest eveniment a fost precedat de adoptarea Declaraţiei de suveranitate, pe 23 iunie 1990, şi de neparticiparea, în ciuda presiunilor, la referendumul asupra menţinerii URSS, pe data de 17 martie 1991.

Cu toate acestea, drumul spre obținerea independenţei faţă de URSS a fost unul complex, fiind marcat de manifestări civile, iar rezultatul final întârziind din cauza activiştilor proruşi din stânga Nistrului sau adepţilor Partidului Comunist. Deşi a existat o dorinţă enormă de menţinere a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în componenţa URSS, succesul mişcărilor naţionale de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a fost incontestabil.

„În calitatea sa de stat suveran şi independent, Republica Moldova ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale; CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”, se menţionează în Declaraţia de Independenţă.

La câteva ore de la istoricul moment, România recunoaşte oficial independenţa Republicii Moldova. La 21 decembrie 1991, Republica Moldova semnează actul de constituire a Comunităţii Statelor Independente, iar în anul 1992 Republica Moldova devine stat-membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Declaraţia de Independenţă a fost semnată de 278 deputaţi din 380 de parlamentari aleşi nominal, conform circumscripţiilor. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent.