Șase soldați ruși au obținut vize franceze, după ce au fugit de război. „Este pentru prima dată când o țară din UE primește un grup de dezertori”

Șase soldați ruși au primit vize franceze după ce au fugit de războiul din Ucraina, scrie The Guardian. Organizațiile care asistă dezertorii ruși speră că decizia Franței va duce la fuga mai multor soldați. Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, acesta este primul caz major în care un grup de dezertori este admis într-o țară UE.

Șase soldați ruși care au fugit de războiul din Ucraina au primit vize temporare în timp ce solicitau azil politic în Franța. Bărbații au ajuns la Paris cu zboruri separate în ultimele luni, după ce inițial au fugit din Rusia în Kazahstan în 2022 și 2023, potrivit unei organizații care ajută soldații să fugă și relatărilor dezertorilor.

„Când am aterizat în Franța, a fost prima dată când am putut respira pe deplin. Am simțit un sentiment de calm și de libertate…ce era mai rău era în trecut”, a declarat Alexander, un fost soldat rus sub contract care a fost trimis în Ucraina și a dezertat în vara anului 2023, într-un interviu pentru The Guardian.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinele de a lupta, spun activiștii pentru drepturile omului și grupurile care ajută soldații să fugă.

„Este pentru prima dată când o țară din UE primește un grup de dezertori care nu aveau niciun document de călătorie sau pașaport străin”, a declarat Ivan Chuviliaev, purtător de cuvânt al Go By The Forest, un grup care ajută soldații ruși să dezerteze și care a lucrat la cazul celor șase soldați.

Occidentul se gândește de mult timp asupra deciziei de a accepta sau nu soldații ruși care au dezertat, cu întrebări persistente cu privire la tratarea lor ca eroi, potențiale riscuri de securitate sau criminali de război. Deși UE și statele sale membre au discutat public despre oferirea de azil dezertorilor ruși, nu s-a ajuns la nicio decizie și s-a dovedit dificil pentru dezertori să obțină azil.

Pentru că nu pot călători în Europa și se confruntă cu perspectiva unei încarcerări pe termen lung acasă, majoritatea dezertorilor au fugit în țări care se învecinează cu Rusia, precum Armenia și Kazahstan, unde au putut intra fără pașaport, dar au rămas blocați fără posibilitatea de a călători mai departe.

Moscova a depus eforturi considerabile pentru a le da de urmă. Numărul de cazuri când dezertori ascunși în țări post-sovietice aflate la îndemâna Kremlinului au fost răpiți sau deportați înapoi în Rusia crește tot mai mult. Situația lor precară a determinat apeluri tot mai puternice din partea activiștilor anti-război pentru a le oferi soldaților un adăpost sigur, permițându-le să se refugieze în Occident.

„În Kazahstan, nu te poți simți niciodată în siguranță, trebuie doar să ții capul plecat”, a declarat Alexander, care a descris cum a trăit fără cartelă SIM sau cont bancar pentru a evita să fie urmărit de Rusia.

Ce ar putea urma

Apărătorii anti-război precum Chuviliaev cred acum că disponibilitatea Franței de a admite dezertori ar putea crea un precedent și ar putea trimite un semnal puternic altor națiuni occidentale, accelerând potențial procesul.

„Decizia Franței este rezultatul unei ample colaborări între autoritățile franceze și un grup de organizații pentru drepturile omului. Sperăm că acest lucru marchează începutul lăsării mai multor dezertori să intre în Europa”, a declarat Chuviliaev, a cărui organizație a ajutat peste 2 000 de soldați să fugă în străinătate.

Acesta a declarat că fiecare dintre dezertori a fost verificat meticulos timp de luni de zile pentru „poziția sa puternică și consecventă împotriva războiului” înainte de a fi lăsat să intre în Franța. El crede că sosirea lor în Franța ar putea servi drept stimulent pentru alți ruși să dezerteze din armată.

Kremlinul și-a intensificat recent eforturile de reprimare a dezertării, „vânând” și întemnițând soldați în țară și în străinătate, în încercarea de a-și satisface nevoia constantă de forță de muncă în Ucraina. Pentru a descuraja dezertarea, Putin a semnat o serie de legi care înăspresc pedepsele, inclusiv pedepse cu închisoarea de până la 15 ani și confiscarea bunurilor soldaților care fug.