„Șantaj și ură la Budapesta”: Ungaria amenință că va bloca furnizarea de arme către Kiev, ca răspuns sancțiunilor ucrainene împotriva Lukoil

În timp ce Forțele Armate ale Ucrainei țin sub control stația de distribuție a gazului Sudzha din regiunea Kursk – singura prin care gazul rusesc este acum furnizat prin teritoriul Ucrainei țărilor europene – un alt scandal energetic izbucnește chiar în UE. Din iulie 2024, Kievul a interzis ca Lukoil să tranziteze petrolul prin conducta Drujba, prin care combustibilul rusesc intră pe piața europeană. Autoritățile ucrainene au susținut că restricțiile nu vor afecta securitatea energetică a UE, mai ales că Bruxelles-ul a impus de mult timp sancțiuni împotriva importurilor de petrol rusesc, relatează Novaya Gazeta Europe.

Cu toate acestea, două țări – Ungaria și Slovacia, care negociaseră anterior o excepție de la sancțiuni – au reacționat dur la decizia de interzicere a tranzitului și au solicitat Comisiei Europene să intervină în această situație.

Premierul ungar Viktor Orban „amenință Bruxelles-ul și Kievul cu oprirea livrărilor de arme către Ucraina, adăugând motorina și electricitate pe aceeași listă”, scrie Novaya Gazeta Europe.

Excepție de la regulă

La sfârșitul lunii mai 2022, UE a convenit asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, impunând o interdicție privind achiziționarea de țiței și produse petroliere rusești de către statele membre ale UE., potrivit NGE.

Restricțiile au afectat 90% din toate importurile de resurse din Rusia. Nu a fost posibilă abandonarea completă a achizițiilor din cauza a trei țări: Republica Cehă, Slovacia și Ungaria.

UE a făcut o excepție pentru ei, având în vedere specificul poziției lor geografice și dependența lor istorică de petrolul rusesc. În plus, restricțiile pentru Bulgaria și Croația au fost relaxate temporar.

Proiectul inițial de sancțiuni nu prevedea nicio excepție, dar atunci când l-a discutat, premierul ungar Viktor Orban a declarat că astfel de măsuri ar provoca daune Ungariei comparabile cu explozia unei „bombe nucleare”. Ulterior, Orban a început să șantajeze UE, amenințând că se va opune prin veto întregului pachet de sancțiuni și, ca urmare, a negociat în continuare concesii.

Bruxelles-ul, deși a numit atunci poziția Ungariei „nebună”, a fost de acord să scutească de sancțiuni combustibilul care trece prin Ucraina prin conducta de petrol Drujba, ai cărei principali clienți erau Ungaria, Republica Cehă și Slovacia.

Novaya Gazeta scrie că Slovacia este „destul de dependentă” de deciziile Ungariei în materie de aprovizionare cu petrol. În timp ce Budapesta poate asigura importurile de petrol prin Croația și porturile sale, este mai dificil pentru Bratislava, care nu se învecinează cu Croația.

Și Bratislava este obligată să țină cont de poziția Budapestei, deoarece singura sa rafinărie de petrol, Slovnaft, este deținută de cea mai mare companie de petrol și gaze din Ungaria, MOL. Aceasta, la rândul său, deși nu este deținută integral de stat, este controlată de: Budapesta are acțiuni preferențiale în mâinile sale, oferindu-i dreptul de veto asupra oricărei decizii.

Daune și alternative

Din punct de vedere economic, decizia Ucrainei de a opri tranzitul petrolului Lukoil ar putea reprezenta cu siguranță un risc pentru țările client ale companiei, în special pe termen scurt. Dacă fluxul său din Rusia scade brusc, destinatarii vor trebui să caute surse alternative – probabil la un preț mai mare.

Cu toate acestea, Kievul a declarat în repetate rânduri, atât în conversații personale cu politicienii maghiari și slovaci, cât și public, că volumul total de petrol nu va avea de suferit: alte companii vor lua locul Lukoil, scrie NGE.

La 1 august, Comisia Europeană a fost de acord cu Kievul: ca urmare a sancțiunilor împotriva Lukoil, volumul total al livrărilor de petrol nu ar trebui redus semnificativ.

Ulterior, Comisia Europeană a apelat separat la Budapesta și Bratislava cu observația că este timpul ca acestea să se gândească la surse alternative de energie.

Până în 2022, petrolul rusesc a fost, de asemenea, furnizat prin intermediul acestuia, în special de la Gazprom; acum principalul furnizor este Croația.

O situație similară se dezvoltă cu gazul: la sfârșitul anului 2024, expiră contractul dintre Gazprom rus și Naftogaz ucrainean pentru tranzitul de combustibil către UE prin teritoriul Ucrainei. Executarea acestui contract special depinde de stația de distribuție a gazului Sudzha din regiunea Kursk, care a fost controlată de Forțele Armate ale Ucrainei în ultimele zile, scrie NGE.

Teoretic, contractul dintre Gazprom și Naftogaz poate fi prelungit, dar șansele sunt mici. Kievul joacă un rol central în această decizie și, desigur, Ucraina preferă să finalizeze contractul de dragul destabilizării economiei rusești.

Între timp, la Bruxelles există dispute: alegerea este între sprijinirea Ucrainei și, probabil, creșterea prețurilor la gaze pentru consumatorii finali din UE.

Orban încearcă să convingă UE în această privință, dar se pare că nu a reușit să obțină sprijinul altor țări. Iar Ungaria depinde de gazul rusesc nu mai puțin decât de petrol: împreună cu Slovacia și Austria, rămâne una dintre țările care nu au alternative la sursele rusești de combustibil albastru.

Trei runde de șantaj

După ce Kievul și-a anunțat decizia de a opri tranzitul petrolului pentru Lukoil, Budapesta a făcut mai multe încercări de a determina Kievul să ridice interdicția.

La început, Orban a decis să folosească amenințarea care i-a devenit deja familiară pentru a bloca livrările de ajutor militar european către Kiev. Cu toate acestea, nu a funcționat. Apoi, Ungaria și Slovacia au cerut Comisiei Europene să medieze disputa cu Ucraina. În același timp, țările au avertizat Bruxelles-ul că dacă UE nu răspunde în termen stabilit, vor merge în instanță.

Ulterior, Comisia Europeană a declarat că investighează situația și că este pregătită, dacă este necesar, să „ajute membrii UE” să găsească o soluție.

Cu toate acestea, Ungaria nu a aderat mult timp la tacticile „pașnice”: doar câteva zile mai târziu, Ministerul ungar de Externe a acuzat Bruxelles-ul de planificarea insidioasă a sancțiunilor pentru a pedepsi Budapesta „neascultătoare”.

Slovacia, între timp, a încercat să folosească metode mai prietenoase și a anunțat că a pregătit și a oferit Ucrainei un fel de „soluție tehnică alternativă”. Nici Bratislava, nici Kievul nu au dezvăluit detaliile, dar, aparent, nu a fost posibil să se ajungă la un acord asupra acestei decizii.

La sfârșitul lunii iulie, Ungaria și Slovacia au trecut la o nouă rundă de amenințări: acum, pe lângă blocarea ajutorului militar, au amenințat că vor întrerupe livrările de motorină către Kiev. Și câteva zile mai târziu, au început să amenințe că vor opri livrările și electricitatea,

pe care Ucraina este acum forțată să se bazeze, deoarece Kremlinul îi lovește constant infrastructura energetică.

Șantajul atât împotriva Bruxelles-ului, cât și a Kievului a devenit o practică obișnuită pentru Ungaria în ultimii doi ani. De exemplu, în februarie, Orban a blocat pentru o lungă perioadă de timp un pachet de ajutor militar de 54 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Pentru a determina Ungaria să fie de acord, UE a trebuit să facă o serie de concesii. Acestea au inclus, printre altele, dezghețarea a 10 miliarde de euro din fonduri europene, blocate anterior de Bruxelles din cauza problemelor Ungariei cu corupția, libertatea presei și statul de drept.

Miza crește

„Problema Ungariei este că nici măcar nu încearcă să scape de dependențe”, citează Politico opinia deputaților. Imediat după ce Orban a reușit să obțină prima excepție pentru livrările de petrol către Ungaria, el a organizat un discurs special, în care a spus că „ideea scandaloasă a Bruxelles-ului a fost învinsă”.

Politologul Nikita Shishov, într-un comentariu pentru Novaya Evropa, explică reticența Bruxelles-ului de a urma exemplul lui Orban pur și simplu fără răbdare. Și nu numai din cauza abuzului dreptului de veto și a șantajului.

În ultimele luni, Orban a atras în mod repetat furia Bruxelles-ului. Pe lângă presupusa misiune de „menținere a păcii” de la Budapesta, deja menționată, când Viktor Orban a sosit într-o vizită oficială la Vladimir Putin, în iulie Ungaria a simplificat procesul de obținere a vizelor pentru cetățenii Rusiei și Belarusului.

Comisia Europeană a fost foarte nemulțumită de acest lucru: decizia unilaterală a Budapestei de a facilita accesul rușilor la spațiul Schengen creează oportunități pentru spionii ruși.

Și mai mulți deputați europeni din Republica Cehă și Lituania au publicat o scrisoare deschisă în care au cerut UE să investigheze acțiunile Ungariei.

Dacă este necesar, au spus ei, Ungaria ar putea fi exclusă complet din spațiul Schengen, scrie Novaya Gazeta Europe.