Sănătate Gripă, viroză sau COVID? Explicațiile și sfaturile unui medic infecționist
În ultima lună de iarnă, în R. Moldova, numărul cazurilor de viroze și gripă s-a majorat cu peste 30%, cei mai afectaţi fiind copiii. Spitalele sunt suprasolicitate, iar un număr mare de pacienți sunt tratați la domiciliu. Medicii atenționează că infecțiile virale netratate la timp și corespunzător pot provoca numeroase complicații, afectând în special plămânii. Deseori, pacienții nu reușesc să delimiteze infecţiile respiratorii de gripă sau de COVID-19.
Petru Paveliuc, medic infecţionist la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, explică diferențele dintre aceste trei maladii, cum le tratăm, dar și cum prevenim răspândirea acestora.
E important sau nu să facem diferența între gripă, viroză și COVID? În opinia mea, este important ca specialiștii să facă această diferență, deoarece fiecare patologie în parte se tratează diferit. În special, diferă tratamentul antiviral specific care trebuie administrat cât mai devreme, imediat cum sesizăm primele semne ale bolii. Totodată, și condițiile de izolare sunt importante, astfel încât pacienții, cei cu viroze, gripă sau COVID-19, să nu stea împreună în aceeași încăpere. Pacienții afectați de aceste maladii trebuie să cunoască faptul că și COVID-ul, și gripa decurg mai sever decât alte maladii respiratorii. Pe de altă parte, sunt și alți viruși complicați, viruși multipli, rinovirușii, virusul respirator sincițial, care de obicei decurge cu pneumonii și bronșite destul de severe, afectând atât adulții, cât și copiii mici, motiv din care este considerat o viroză mai periculoasă. Și adenovirușii creează probleme neplăcute pentru pacienți, chiar dacă decurg mai ușor decât alte viroze. Bunăoară, adenoviroza poate afecta și ficatul, provocând hepatite. Dacă vorbim de COVID, cunoaștem deja consecințele și impactul lui asupra sănătății. Trebuie să ținem cont de faptul că și formele severe de gripă pot fi periculoase. Mai mult chiar, astăzi, formele severe de gripă pun la pat mult mai repede pacienții decât COVID-19, fiind înregistrate chiar și forme letale.
De ce virozele afectează un număr tot mai mare de copii? Potrivit datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), mai mult de jumătate dintre cei afectați astăzi de viroze sunt copii. În acest sens, explicația e foarte simplă. Maturii, în mare parte, au avut deja contact cu gripa și COVID-19. Dacă memoria lor imunologică mai păstrează rămășițe de anticorpi, ei sunt mai protejați decât copiii care nu au contactat vreodată astfel de viroze. E lucru știut că cei care fac primar aceste infecții răspândesc mai ușor boala. Da, simptomele de gripă încep, de obicei, la vreo două zile după ce persoana a fost infectată și includ debut acut de febră, tuse, dureri în gât, dureri corporale, oboseală. De obicei, asistența medicală este necesară în cazurile severe și în cazul persoanelor cu factori de risc.
Tratamentul administrat maturilor diferă de cel destinat pacienților copii. Doar dacă vorbim de gripă, tratamentul antiviral este același, dozele fiind diferite. Dacă vorbim despre COVID-19, în cazul copiilor, deocamdată nici nu a fost elaborat tratament antiviral și nici studii asupra copiilor nu s-au făcut. Sunt utilizate tratamente imunomodulatoare, dar nu antivirale directe cum se practică în cazul maturilor. Vaccinarea este cel mai bun remediu de a preveni gripa.
Când ar trebui să ne alarmăm? Amintim aici că există trei tipuri principale de gripă: gripa de tip A, considerat virusul cel mai patogen, implicat în pandemii; gripa de tip B, care cauzează îmbolnăviri locale și gripa de tip C, considerată cea mai slab patogenă. Deci, pentru administrarea unui tratament corect contează testarea tipului de gripă care ne-a afectat. În general, sunt câteva aspecte importante la care trebuie să atragem atenție. În primul rând, temperatura foarte înaltă, mai sus de 39, or, aceasta prezintă pericol și pentru adulți, dar mai ales pentru copii. Și mai riscantă e atunci când se menține mai mult de două zile. Și dispneea (senzația că nu îți ajunge aer) este un semn că trebuie să apelezi după ajutor medical. În cazul copiilor, o stare periculoasă este cea de somnolență, pentru că somnolența poate fi un semn că a fost afectat sistemul nervos central sau/și creierul. În cazul adulților, ar trebui să monitorizăm dacă nu cumva conștiința este dereglată, dacă nu este afectată vorbirea, adică dacă nu apar semne de pericol major de impact asupra sistemului nervos central. Și în aceste cazuri, e necesară intervenția neîntârziată a medicilor. Dacă însă este o viroză obișnuită, o temperatură care cedează rapid, o tuse ușoară, fără senzații de dispnee, dacă temperatura nu se menține mai mult de 2-3 zile, recurgem la izolarea pacientului, la ventilarea și aerisirea camerei, la consum de lichide calde, administrând cele mai simple medicamente de reducere a temperaturii și vitamine – C, D, Zinc.
Cum spuneam, izolarea pacienților este importantă. Dar cum pot fi izolați copiii? E o întrebare dificilă, însă odată ce copilul s-a îmbolnăvit, fiind în sânul familiei, pur și simplu, acesta nu ar trebui să părăsească locuința, iar acei membri ai familiei care au fost deja în contact cu el recurg la monitorizarea temperaturii, la vitaminoterapie, consumă fructe și legume proaspete. Atunci când cunoaștem care virus a provocat boala, administrăm tratament antiviral profilactic.
